Rugaciunea nu este act, ci traire, si cheia ei este iubirea

Rugaciuni

cheia rugaciunii este iubirea

Rugaciunea nu este act, ci traire, si cheia ei este iubirea

Osho (1932-1990) – filosof indian si maestru spiritual de renume international si in acelasi timp o personalitate controversata – s–a facut cunoscut prin lucrarile sale traduse in peste 30 de limbi si prin conferintele sustinute in India si mai tarziu in Statele Unite. Spirit rebel si independent, Osho s-a opus inca din frageda tinerete traditiilor sociale, politice si religioase ale lumii in care traia. A fost preocupat nu numai de dobandirea unor cunostinte filosofice si religioase, cat mai ales de experimentarea proprie a Adevarului.
Osho s-a remarcat prin modul in care a reusit sa extraga esenta din invataturile unor mari personalitati ca Gautama Buddha, Isus Cristos, Rabindranath Tagore, Sigmund Freud etc si sa transpuna intr-o forma accesibila un numar de principii calauzitoare bazate mai degraba pe propria sa experienta spirituala decat pe intelegerea la nivel pur intelectual.
Mesajul pe care Osho l-a transmis posteritatii la păsirea in nefiinta se adresa discipolilor sai care aveau sa-i continue munca, fara insa a impune invatatura sa celorlalti, asa cum a facut si el toata viata. Dorinta sa era ca fiecare discipol sa emane in jurul sau dragoste, puritate, luciditate si intelepciune – calitati intrinseci, independente de afilierea la un sistem filozofic, religios sau altul.
Osho si-a exprimat speranta ca oamenii vor reusi pana la urma sa devina proprii lor stapani, pentru a nu mai putea fi dominati si controlati de alte persoane. Osho indeamna pe fiecare sa-si descopere sământa divină din fiinta sa, cu staruintă, cu discernământ si pe baza experientei spirituale personale in aflarea adevarului.


Rugaciunea reprezinta comunicarea nemijlocita cu Dumnezeu si este forma cea mai inalta de a accede la divinitate. De aceea, rugaciunea ar trebui sa faca parte din practicile oricarei persoane credincioase. Osho – care nu a fost adeptul niciunei religii sau confesiuni religioase – ne invata cateva principii generale pe care este util sa le urmam cand ne ridicam ochii spre Cer. Invataturile sale au caracter universal si sunt aplicabile, indiferent de religia pe care o impartasim.

In acceptiunea lui Osho, rugaciunea nu este altceva decat esenta iubirii. In absenta iubirii, rugaciunea este de la inceput sortita esecului. Deci iubirea este cheia. Daca rugaciunea nu este plina de iubire, cerurile vor ramane surde la mesajele noastre.

Oamenii care nu pot iubi, care au sufletul inchis compasiunii, intampina din start greutati in practicarea rugaciunii. Dar ce face ca unele persoane sa fie incapabile de iubire? In opinia lui Osho, ele sunt astfel datorita unui ego foarte puternic care le face inflexibile, nedispuse sa cedeze teritoriu. Cand se intalnesc doua egouri puternice, fiecare asteapta ca celalat sa cedeze. In acest caz, iubirea nu mai are nici o speranta. Ura este cea care il obliga pe celalat sa cedeze si aceasta cedare fortata echivaleaza cu sinuciderea, tot asa cum renuntarea in favoarea cuiva care te manipuleaza duce la o forma de sclavie care nu are nimic comun cu iubirea.

Iubirea presupune capacitatea de a capitula partial; este capitulare de bunavoie, un dar dezinteresat, facut din toata inima. O capitulare conditionata, de genul “daca cedezi tu, cedez si eu” ,nu este altceva decat tocmeală. In iubire cedezi pentru ca asa iti face placere si primul efect pe care-l simti e ca dintr-o data nefericirea dispare, pentru ca nefericirea nu este altceva decat umbra egoului. Cand te abandonezi din iubire pentru cineva, egoul nu mai exista si atunci dispare si nefericirea. Astfel se explica de ce iubirea este intotdeauna insotita de fericire.

Sunt cateva cuvinte ca “rugaciune”, “iubire”, “meditatie”, “Dumnezeu”, pe care toata lumea le foloseste, dar nu toti inteleg semnificatia lor, pentru ca intelesul lor rezida dintr-un anumit mod de viata, o anumita transformare care trebuie sa se produca in fiinta fiecaruia. Semnificatia acestor cuvinte nu este lingvistica, ci existentiala, pentru ca ea poate fi aflata doar prin experienta personala.

Sa luam ca exemplu iubirea. Nu ajungi sa-i cunosti adevarata semnificatie pana nu te indragostesti pentru prima oara. Osho afirma foarte poetic ca “de fiecare data cand cineva e indragostit e ca si cum primavara a venit in inima lui”. Totul infloreste in fiinta indragostitului si acesta este cuprins de o mireasmă care nu mai apartine acestei lumi, pentru ca “iubirea este singura rază care vine de dincolo”.
Iubirea presupune cedare de bunavoie si atata timp cat fiinta este capabila de capitulare neconditionata, ea va putea intrezari cealaltă lume, divinul.

Daca iubirea nu e atat de pretentioasă si se multumeste cu capitulare partială, rugaciunea este in schimb foarte pretentioasă, pentru ca ea cere abandonare totală. Osho afirmă ca iubirea este scoala rugaciunii: pregatirea, disciplinarea, antrenarea pentru marele salt.

Prin rugaciune incercam sa comunicam cu divinitatea. Dar lui Dumnezeu nu I te poti adresa la nivel intelectual, mental, pentru ca Dumnezeu cunoaste un singur limbaj si acela este iubirea. De aceea Isus spune “Dumnezeu este iubire”. Astfel, Dumnezeu intelege mai bine poezia decat proza, intelege mai bine emotiile decat gandurile. Dumnezeu intelege mai multe din emotia ta, trairile tale, surasul tau, cantecul tau, dansul tau, decat dintr-o idee sau un concept teoretic, afirmă Osho.

Mike Oldfield – Shabda – Music Of The Spheres

De asemenea – daca esti plin de iubire – nu ai nevoie de cuvinte pentru a te adresa divinitatii, pentru ca Dumnezeu intelege tacerea. “Rugaciunea este o tacere intre tine si Absolut”. Adevarata iubire e tăcută, de aceea indragostitii nu au nevoie de cuvinte, ei se inteleg din priviri. Doar cand intre doi oameni dispare iubirea, acestia simt nevoia sa umple golul afectiv dintre ei prin cuvinte.

Rugaciunea nu este un refugiu pentru cei incapabili de iubire. E inutil sa te retragi intr-o manastire si sa-ti dedici viata rugaciunii, daca sufletul tau ramane uscat si nu poate revarsa iubire catre cei din jur. Pentru a ajunge la rugaciune, e nevoie sa treci prin iubire, caci in caz contrar vei ramane suparat pe viata si vei pastra in sufletul tau respingerea vietii, in loc sa incerci sa o accepti. Doar cand iubesti incepi sa accepti, sa realizezi ca viata nu e nedreapta, absurda, si ca totul in lumea asta are un sens. Doar cand iubesti incepi sa te accepti pe tine asa cum esti.

Daca pana acum te-ai te-ai dispretuit si te-ai condamnat ca nu ai reusit sa devii acea fiinta ideala cum ai sperat, iata ca – iubind – simti dintr-o data ca nu mai esti un strain in lumea asta. Esti linistit si fericit ca cineva te iubeste si pentru prima oara incepi sa te accepti asa cum esti.

Pana acum ai rezonat la pretentiile celor din jur care iti cereau sa te perfectionezi si sa te autodepasesti continuu si rezultatul a fost acela ca ajunsesesi sa fii nemultumit de tine si sa consideri ca nu esti bun de nimic. Dar iata ca iubirea a patruns in inima ta incercand sa-ti imbunatateasca parerea despre tine, facandu-te sa te accepti si sa te iubesti asa cum esti si sa-i accepti si sa-i primesti in inima ta si pe ceilalti.

Si cu indragostitii lucrurile stau la fel. Daca ei incearca sa se imbunatateasca unul pe celalalt inseamna ca nu se iubesc cu adevarat.

Iubirea aduce cu ea autoacceptare si astfel se produce transformarea. Din omul crispat si nemultumit de pana acum, devii relaxat si destins; si in aceasta stare de spirit apare recunostinta, care este o stare atat de placuta si extatica… Si astfel ia nastere rugaciunea care este o revarsare de multumire, o recunostinta profunda. Incepi sa privesti viata ca pe un dar divin, te simti perfect, simti ca intregul te accepta, ca esti parte indispensabila a acestui intreg, te integrezi Universului si incepi sa te simti recunoscator pentru asta… Rugaciunea nu este un act, este o traire… cand te rogi cu adevarat te identifici cu rugaciunea, respiri in rugaciune si fiecare gest al tau este in rugaciune…

Un om care nu a iubit niciodata are mersul greoi, parca lipsit de viata,e trist, inchis in el, e incapabil de trairi extatice… Cel care iubeste parca pluteste, ochii ii stralucesc, chipul sau radiaza de fericire…
Cand doi oameni se iubesc, energia circula de la unul la altul si intre ei se creeaza o punte de legatura. Aceasta punte este primul pas pentru acea traire intuitiva a ceea ce reprezinta rugaciunea, care este tot o punte, dar intre fiinta noastra si Fiinta Suprema.

Osho ne sfatuieste sa nu ne temem de iubire, pentru ca doar prin ea ne simtim renascuti, intineriti si reimprospatati… de aceea, efortul in cautarea si aflarea iubirii trebuie sa fie continuu… pentru fiecare om exista speranta, asa ca n-ar fi bine sa te lasi coplesit de deznadejde. Exista cineva pentru tine asa cum tu existi pentru cineva.. Si daca dorinta exista, exista si un mod de a o implini… e o lege universala…

Omul nereligios se lasa prada deznadejdii, pe cand omul religios reinvie speranta. Prin iubire se nasc multe sperante noi ….Oricat ni s-ar parea de greu, sa evitam sa ne complacem in deznadejde, caci riscam sa ramanem blocati si aruncati in valtoarea vietii, pana vom invata lectia iubirii…

Si odata iubirea invatata, rugaciunea este usoara, ea vine in mod natural, de la sine… Nu e necesar sa invatam rugaciunea, ea se realizeaza spontan la omul care iubeste, afirma Osho.

In concluzie, sa ne concentram mai ales pe calitatea trairii din noi, atunci cand ne rugam, mai mult decat pe cantitate. O traire intensa, in care simti ca te contopesti cu oceanul de iubire reprezentat de Fiinta Suprema, valoreaza mai mult decat o mie de rugaciuni rostite conform canoanelor, dar fara nici o deschidere sufleteasca catre Creator si creatia sa.

Rugaciuni

de celestinne
Categorie: Rugaciuni

Un răspuns la Rugaciunea nu este act, ci traire, si cheia ei este iubirea

  1. 1
    alma spune:

    E o mare diferenta între A FACE rugaciune si A FI rugaciune, A DEVENI rugaciune. Starea de rugaciune e o taină la care avem acces doar în măsura in care o practicam, cu ravna, zi de zi.
    Interesant articol!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

 

coemption-overappreciative

Daca, atunci cand postati un comentariu, apare mesajul de eroare: "Could not read CAPTCH token file", intorceti-va cu sageata inapoi, salvati comentariul, dati un refresh la pagina si incercati din nou.