Paul Verlaine – Colocviu sentimental

Poezii de dragoste din literatura universala

poezii de dragoste din literatura universala

Paul Verlaine – Colocviu sentimental

În parcul vechi şi rece şi pustiu,
Trec două umbre-n ceasul cenuşiu.

Li-s ochii ofiliţi, au buze moi
Şi desluşeşti cu greu ce-şi spun ei doi.

În parcul vechi şi rece şi pustiu,
Nălucile îşi fac trecutul viu.

− Îţi aminteşti extazul nostru vechi ?
− Ce tot îmi torci trecutul în urechi !

− Dar astăzi mă mai strigi pe nume tu
Şi-n vis îţi mai răsar eu oare ? − Nu.

− Ah, zile dragi cum altele n-om şti,
Cînd gurile ni se uneau ! − O fi …

− Ce bolţi albastre, ce speranţe mari !
− Speranţa-i azi prin norii funerari.

Şi astfel merg stîrnind ovăzu-n drum
Şi noaptea îi aude doar, prin fum…

(trad. Şt.O.Iosif)

Poezii de dragoste din literatura universala

de admin
Categorie: Poezii de dragoste din literatura universala

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

 

Daca, atunci cand postati un comentariu, apare mesajul de eroare: "Could not read CAPTCH token file", intorceti-va cu sageata inapoi, salvati comentariul, dati un refresh la pagina si incercati din nou.