Sunt o mama care nu stie cum sa se poarte cu fiica ei

Forum de dragoste/ prietenie

forum de dragoste si prietenie

Sunt o mama care nu stie cum sa se poarte cu fiica ei

IOANA spune:
septembrie, 28, 2012

daca-mi cititi comentariul atunci va rog ajutati-ma cu un raspuns.Sant o mama care nu stie sa se poarte cu fica ei .Am aproape 60 de ani si fica mea 35.S-a despartit de multe ori de tatal copilului ei pentru ca o bate ai plac femeile i-si neglijeajaobligatiile lui de tata si de sot.De iecare data cind se desparte ai sant alaturi ,dar i-mi doresc sa se sfirseasca odata pentru totdeauna acest cosmar al vietii ei. singurul lucru carei-l reprosrz este faptul ca nu se hotaraste odata pt totdeauna sa termine aceasta relatie bolnavicioasa . de fiecare data se intoarce la mocirla de unde pleaca pentru putin timp. A-mi spune de fiecare data sa o ascult si sa nu-i mai reprosez ca eu sant mama ei. Dar oameni buni care-mi cititi mesajulvoi ce credeti eu am oare dreptate s-au ar trebui sa tac si sa o incurajez in ce face. ?Va rog din suflet dati-mi un raspuns .O MAMA CARE NU STIE SA SE POARTE CU FICA EI. SIMT CA AM SUFLETUL ZDROBIT.

Dr Love spune:
octombrie 6, 2012

Primul pas important pe care l-ai facut e acela ca recunosti ca nu stii cum sa te porti cu fiica ta… Din pacate, nu exista o scoala a parintilor si singura scoala de la care invatam ceva e scoala vietii… din nefericire, invatam din greseli… si greselile pe care le facem fara voie, din nestiinta sau neputinta, isi lasa amprenta asupra sanatatii psihice si sufletesti a copiilor nostri… oricat de laudabile ar fi intentiile noastre…

Psihologii atrag atentia asupra faptului ca problemele pe care le avem in relatia de cuplu isi au radacina de cele mai multe ori in problemele din familia de origine, in traumele copilariei, ceva legat de relatia cu parintii sau cu alte persoane din anturaj… Poate ca nu a existat in trecutul ei vreu incident major, dar chiar ceva minor de s-ar fi intamplat, nu poti sa stii cum a fost perceput el de catre fiica ta, cata amploare i-o fi dat, copil fiind…

Ai dreptate cand spui ca relatia dintre fiica ta si sotul ei e o relatie bolnavicioasa… de aceea o solutie e psihoterapia… asta in cazul in care va permiteti financiar si puteti gasi un psiholog bun… psihologul poate descoperi cauza acestei relatii de dependenta afectiva fata de sotul ei… pentru ca aici nu e vorba de iubire pentru el… A fost parasita de tata? Obisnuiati sa o pedepsiti cand nu va asculta? Sau ii faceati des reprosuri, o criticati? Nu simtea ca o iubiti asa cum si-ar fi dorit?

Oricare din aceste lucruri putea determina comportamentul ei de acum… in mintea ei a ramas trauma unei situatii de viata nerezolvata satisfacator… si mintea ei incearca sa creeze acelasi scenariu, iarasi si iarasi, cautand o solutie de rezolvare… de aceea nu poate iesi din acest cerc vicios… si nu intamplator si-a legat viata de un tip ca sotul ei… in mod instinctiv s-a simtit atrasa de acel gen de barbat asupra caruia sa poata sa-si rasfranga propriile probleme, propriile frustrari, propriile traume emotionale…

Iubirea parintilor fata de copiii lor ar trebui sa fie neconditionata… oricat ar gresi un copil, el trebuie sa simta ca e iubit, trebuie sa simta ca parintele are incredere in potentialul lui… si mai ales trebuie lasat sa aiba propriile experiente, pentru ca numai asa poate invata, din consecintele propriilor greseli… cauta sa o intelegi, sa o faci sa se deschida in fata ta, ascult-o cu atentie fara a interveni si mai ales fara a judeca…

Nu-i spune niciodata “ti-am spus eu ca asa va fi” pentru ca ceea ce afirmi devine “profetie implinita”, un fenomen de care se vorbeste des in psihologie… sa-ti explic mai clar cum stau lucrurile: cand un parinte ii spune unui copil “esti prost, esti lenes, n-o sa faci nimic in viata”, prin repetare se imprima in mintea copilului ideea ca asa este el… chiar daca nu e adevarat… copilul va incepe sa se comporte conform asteptarilor parintelui, se va delasa, nu va incerca sa se autodepaseasca, sa-si infranga temerile… la final va deveni asa cum i-a prezis parintele, profetia se va implini, desi fondul copilului e poate la polul opus de ceea ce a afirmat parintele… e foarte gresit sa-i pui unui copil o eticheta negativa, singurul mod in care il poti ajuta sa se dezvolte sanatos (fizic, psihic si sufletesc) e sa-i pui cat mai multe etichete pozitive: “esti plina de calitati, poti mai mult daca te straduiesti, am incredere in tine, esti un copil bun, orice vei face eu te voi iubi la fel de mult, sunt mandra de tine” etc.

Ultimul lucru de care are ea nevoie acum e sa-i reprosezi ceva… incearca sa-i arati compasiune chiar daca ia o decizie gresita, chiar daca face o alegere proasta… spune-i ca orice s-ar intampla va avea intotdeauna sustinerea si iubirea ta si un loc de refugiu in bratele tale… fa-o sa se simta iubita, ocrotita, primeste-o cu caldura si afectiune cand vine suparata la tine, gateste-i ceva bun, fa-i un masaj, ajut-o sa se relaxeze, mangaie-o la propriu ca si cum pentru tine ar mai fi fetita de odinioara, fa-o sa se simta la tine “acasa”, fii balsam pentru sufletul ei ranit… cauta sa o inveselesti, sa o faci sa se simta fericita si confortabil in preajma ta, in casa ta, sa uite de problemele ei… anticipeaza-i nevoile, dorintele, si fa-i mici surprize care sa o bucure… are atata nevoie de asta…

Nu-i mai spune sa nu se intoarca in “mocirla” aia… Asa cum e, e casa ei, caminul ei, locul in care a sperat candva ca va fi fericita… Nu mai folosi cuvinte grele care dor… fii blanda, spune-i: “orice vei face, copilul meu iubit, sa stii ca eu te sustin”, “fa ceea ce simti, eu nu te judec, e viata ta, tu alegi ce vei face de acum incolo”… La multi oameni functioneaza psihologia inversa, mai ales in raport cu parintii… daca tu ii spui “nu te mai intoarce la sotul tau” reflexul ei ar putea fi de a face exact pe dos…

Incearca sa o inveti sa se iubeasca, sa-si creasca stima de sine… lipsa de stima de sine vine din faptul ca nu a fost suficient apreciata, laudata… daca va pune mai mult pret pe ea, daca va avea incredere in ea, nu va mai accepta rolul de victima, nu va mai accepta sa fie tratata cu lipsa de respect si consideratie de catre sot…

Fii calma, rationala, incearca sa-i sugerezi doar: “ ma tem ca toata atmosfera asta de incertitudine sa nu-l afecteze pe copil… un copil are nevoie de stabilitate, siguranta si certitudinea ca este iubit… poate ca eu nu ti-am oferit lucrurile astea… daca am gresit fata de tine, te rog sa ma ierti, nu asta a fost intentia mea… daca am gresit, incearca macar tu sa nu repeti greselile mele… fii o mama mai buna pentru copilul tau decat am fost eu pentru tine… fa ceea ce crezi de cuviinta, dar ai in vedere si ceea ce este mai bine pentru copilul tau”… Spune-i toate astea cu multa iubire si va intelege…

Nu te mai lasa coplesita de emotii pentru ca aceste emotii sunt contagioase… tu ii transmiti ei ingrijorare si neincredere si ea iti transmite tot zbuciumul si toate framantarile din sufletul ei… va transmiteti reciproc emotii negative si va incarcati una de la alta, amplificandu-va reciproc starile de suferinta…

Poate ca daca aduci in discutie situatia copilului, in felul asta vei reusi sa o ajuti sa ia decizia corecta…
Ea nu-l iubeste pe sotul ei, ceea ce simte pentru el este dependenta emotionala si simptomul asta apare de obicei la cei care nu s-au simtit suficient de iubiti de unul din parinti sau de ambii… din acest motiv ea nu s-a maturizat suficient din punct de vedere emotional… nu poate sa-si fie propriul suport moral, de aceea are nevoie de sot sau de tine… are nevoie sa primeasca mai multa iubire decat sa dea, nu se poate detasa de ceea ce i se intampla ca sa ia o decizie rationala… emotiile ii intuneca judecata…

E posibil ca toate aceste lovituri sufletesti repetate, toate infidelitatile sotului sa o fi adus in pragul depresiei… depresia e o boala grea si de regula nu prea ne dam seama de ea decat in fazele acute… si cu cat mai departe impingem lucrurile, cu atat mai lung si dificil e procesul de recuperare… de aceea sustin ca ar avea nevoie sa se intalneasca cu un specialist… e greu de dus lupta asta de unul singur…

Dar pana la specialist are nevoie de toata sustinerea celor apropiati, in primul rand de sustinerea ta, ca mama…
daca vrei, tine-ma la curent despre cum evolueaza lucrurile. Numai bine va doresc la amandoua si incearca sa nu te lasi coplesita de situatie!

Forum de dragoste/ prietenie

de dedragoste
Categorie: Forum de dragoste/ prietenie

Un răspuns la Sunt o mama care nu stie cum sa se poarte cu fiica ei

  1. 1
    alma spune:

    Sunt si eu mama si inteleg prin ce treci… am si eu o fiica, e adolescenta si stii cat de independenti si rebeli sunt copiii in ziua de azi. Am citit sfaturile de mai sus si cred ca in lumea nebuna de azi in care traim, toti am avea nevoie de psiholog, dar eu nu-mi permit, asa ca prima solutie care mi-a venit la indemana a fost sa cer ajutor de sus… Exista o instanta superioara, Dumnezeu e deasupra tuturor lucrurilor si nimic nu se face fara voia Lui…
    Si am inceput sa ma rog pentru fiica mea la Iisus si la Maica Domnului, zicand “ajutati-ma voi, ca eu ma simt depasita de situatie!”
    Si lucrurile s-au rezolvat ca prin minune, relatiile dintre noi s-au detensionat, au devenit mai calde si mai apropiate.
    Nu degeaba se spune ca “rugaciunile unei mame fac cat rugaciunile a sapte calugari”
    Eu m-am convins personal de asta.
    Ceea ce vreau sa-ti mai spun e ca, in calitate de parinte, odata ce copilul devine major, nu ai dreptul sa-l fortezi sa faca ceva impotriva vointei lui. E o incalcare a unei legi divine, legea liberului arbitru si suntem aspru penalizati daca facem asta.
    Eu cred ca toate intamplarile neplacute prin care trecem au scopul de a ne face sa ne apropiem mai mult de divinitate. Din pacate, de multe ori cand avem o boala sau suparare nu ne gandim sa apelam mai intai la “doctorul trupurilor si al sufletelor”, care este Iisus… Din proprie experienta iti spun ca rugaciunea din suflet, cu lacrimi in ochi atunci cand suntem deznadajduiti, face minuni…
    Dumnezeu sa va aiba in paza pe tine si fiica ta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

 

Daca, atunci cand postati un comentariu, apare mesajul de eroare: "Could not read CAPTCH token file", intorceti-va cu sageata inapoi, salvati comentariul, dati un refresh la pagina si incercati din nou.