O frumoasa rugaciune a Cuviosului  Sofronie Saharov  la revarsatul zorilor

Cuviosul Sofronie Saharov (1896-1993), cunoscut si ca Staretul Sofronie de la Essex,  este una din personalitatile spirituale cele mai de seamă ale secolului XX. A fost ucenicul si biograful Sfantului Siluan Anthonitul pe care l-a cunoscut la Mânastirea Sf. Pantelimon de la muntele Athos.

Arhimandritul Sofronie Saharov  si-a petrecut ultima parte a vietii intr-o manastire ortodoxa din Anglia. A fost un om cu o aleasa viata duhovniceasca, un cunoscator al harului divin care l-a inzestrat cu multe si pretioase daruri, o personalitate complexa care reunea simplitatea cu smerenia, cunoasterea intelectuala cu profunzimea trairii in comuniune cu Dumnezeu. A fost monah, iconograf, autor liturgic, scriitor, intemeietor de manastire, iar scrierile si activitatea sa exceptionala il situeaza la granita dintre traditie si noutate.

Cuviosul Sofronie Saharov a lasat posteritatii aceasta frumoasa rugaciune care are o putere deosebita, daca e rostita zilnic. Ea deschide sufletului noi perspective si atinge inimile celor care stiu sa o rosteasca cu sufletul.

Rugaciunea Cuviosului  Sofronie Saharov  la revarsatul zorilor:

Tu Doamne Cel veşnic şi Făcătorule a toate, Care în bunătatea Ta cea nepătrunsă m-ai chemat în această viaţă, Care ai revărsat peste mine harul botezului şi pecetea Duhului Sfânt, Care ai sădit în mine dorinţa de a Te căuta pe Tine, singurul adevăratul Dumnezeu, ascultă rugăciunea mea.

Eu n-am viaţă, nici lumină, nici bucurie, nici înţelepciune, nici tărie decat numai în Tine, Dumnezeule.
Din pricina fărădelegilor mele nu îndrăznesc să-mi ridic ochii mei spre Tine.

Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi:
“Tot ce veţi cere în rugăciune cu credinţă, veţi primi” şi:
“Orice veţi cere în numele Meu, voi face vouă”.

De aceea, îndrăznesc să Te chem pe Tine:
Curăteşte-mă de orice întinăciune a trupului si a duhului.
Învaţă-mă să mă rog cum se cuvine.
Binecuvântează această zi pe care mi-ai dat-o mie, slugii Tale nevrednice.

Cu puterea binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc şi să lucrez în toată vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste, blândeţe, pace, curaj şi înţelepciune, dându-mi de-a pururea seama de prezenţa Ta.
Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bunătate, arată-mi calea voii Tale, şi dă-mi să umblu în faţa Ta fără de păcat.

Tu Doamne, Tu ştii cele de care am nevoie.
Tu cunoşti orbirea şi neştiinţa mea, cunoşti neputinţa şi stricăciunea sufletului meu, dar nici durerea şi întristarea mea nu-ţi sunt ascunse Ţie.

De aceea, Te rog, ascultă rugăciunea mea şi prin Duhul Tău Cel Sfânt, învaţă-mă calea pe care să merg; iar atunci când voinţa mea ticăloasă mă va conduce pe alte cărări nu mă cruţa, Doamne, ci sileşte-mă să mă întorc la Tine.

Prin puterea iubirii Tale, fă-mă să mă ţin cu tărie de ceea ce este bine. Păzeşte-mă de tot cuvântul sau fapta care strică sufletul; de orice fel de pornire care nu-Ti este bineplacută Tie şi-l răneste pe aproapele meu.

Învaţă-mă ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.
Iar dacă e voia Ta să nu răspund, fă-mă să tac în duh de pace, in care să nu întristez, nici să-i rănesc pe semenii mei.

Aşează-mă în calea poruncilor Tale şi până la ultimea mea răsuflare să nu mă laşi să rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, astfel ca poruncile Tale să fie singura lege a fiinţei mele pe acest pământ în veci.

Doamne, rogu-Te, ai milă de mine!
Păzeşte-mă în întristarea şi nenorocirea mea şi nu ascunde calea mântuirii de la mine.
În nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe şi mari, dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de ticăloşia şi josnicia mea.

Miluieşte-mă! Nu mă depărta de la faţa Ta din pricina nevredniciei mele, ci mai degraba sporeşte în mine conştiinţa acestei nevrednicii şi dă-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc pe Tine aşa cum ai poruncit: din toată inima mea şi din tot sufletul meu şi din tot cugetul meu şi cu toată tăria mea: din toată fiinţa mea.

Doamne, prin Duhul Tău Cel Sfânt, învaţă-mă dreapta judecată şi conştiinţă.
Dă-mi să cunosc adevărul Tău înainte de a intra în mormânt.
Ţine-mă în viaţă în această lume ca să-Ti pot aduce căinţă cu vrednicie. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, nici când mintea mea e încă oarbă.

Iar când Îţi va bineplăcea să pui capăt vieţii mele, dă-mi de veste dinainte ca să-mi pot pregăti sufletul să vină înaintea Ta.
Fii cu mine, Doamne, în acel ceas înfricoşător şi dă-mi bucuria mântuirii Tale.

Curăţeşte-mă de toate gândurile tăinuite, de toată răutatea ascunsă întru mine; şi dă-mi răspuns bun la scaunul Tău de judecată.

Doamne, în mare mila Ta şi nemărginita Ta dragoste de oameni, ascultă rugăciunea mea!  AMIN!

Sa ne incepem ziua cu aceasta frumoasa rugaciune a Cuviosului  Sofronie Saharov pentru binecuvantarea zilei care incepe, cu speranta ca vom primi ajutor de Sus pentru sacralizarea activitatilor de peste zi. (sacralizarea activitatilor = implicarea divinului in ceea ce facem)

Rugaciuni

Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul

Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul este o rugaciune foarte scurta si concisa, reusind sa cuprinda o multime de idei in doar cateva fraze. Este usor de invatat si poate fi rostita zilnic sau ori de cate ori suntem incercati si simtim nevoia sa invocam ajutor de Sus.

Rugaciunea este compusa din trei parti distincte:

– in prima parte se cere eliberarea de patimile grele care inlantuiesc sufletul (lenea, grijile desarte, dorinta de putere si vorbaria fara rost)
– in a doua parte se cer cateva virtuti menite sa inalte spiritul (integritate spirituala, smerenie, rabdare si dragoste),
– in ultima parte se cere ajutorul divin pentru pastrarea acestei stari de gratie, fapt posibil doar prin constientizarea pacatelor proprii si nejudecarea aproapelui. In sustinerea acestei idei, sa meditam la indemnul lui Avva Dorotei: “Nu osandi pe aproapele tau; tu ii cunosti pacatul, dar pocainta nu i-o cunosti”

In rugaciune, rolul activ este atribuit Divinitatii, in mainile careia credinciosul isi pune toata speranta. E aceeasi atitudine de lasare in voia Domnului ca in “Faca-se voia ta”. Fara a intelege prin asta ca omului ii revine doar un rol pasiv in evolutia sa; ideea care transpare este mai degraba de deschidere spre Divinitate si de unire a vointei omului cu cea a lui Dumnezeu.

Caci “Nu este nimic asa de mare ca omul cu Dumnezeu si nu este nimic asa de neinsemnat ca omul fara Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare)

Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul este numita si rugaciunea din Postul Mare, pentru ca se rosteste mai ales in aceasta perioada, in cadrul oficiilor religioase.

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Doamne şi Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie.

Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-mi-l mie, slugii Tale.

Aşa, Doamne, Împărate, ajută-mă să-mi văd greşelile şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin!

Rugaciuni

Acatistul Izvorului Tamaduirii – o rugaciune catre Maica Domnului

Izvorul Tamaduirii – o frumoasa sarbatoare dedicata Maicii Domnului – cade in fiecare an in prima vineri din Saptamana Luminata (prima saptamana dupa Pasti).

La originea sarbatorii sta minunea vindecarii orbului care s-a spalat cu apa unui anume izvor, la indemnul imparatului Leon (457 – 474), caruia ii aparuse in vis Fecioara Maria. Pe acel loc, imparatul Leon a inaltat o biserica, urmand ca in secolul urmator imparatul Iustinian (536-575) sa ridice o biserica si mai mare, dupa ce fusese vindecat la randul sau de apa aceluiasi izvor miraculos.

Acest prim izvor vindecator despre care vorbeste traditia continua sa-si reverse binefacerile si in zilele noastre pentru pelerinii care viziteaza biserica Izvorul Tamaduirii din Istambul. La subsolul bisericii se afla un paraclis din care tasneste aceasta apa tamaduitoare.

Izvorul Tamaduirii este una din cele mai populare sarbatori crestine. In aceasta zi se sfinteste o aghiazma speciala care, bauta dimineata pe stomacul gol, are darul de a ajuta la vindecarea trupului si a sufletului.

In iconografie, sarbatoarea Izvorul Tamaduirii apare reprezentata prin cele doua figuri centrale, Maica Domnului si Iisus, stand intr-n bazin asemanator vasului in care se primeste Taina Botezului. In timp ce Maica Domnului are mainile inaltate spre cer, in semn de rugaciune, Iisus are bratele indreptate a binecuvantare spre cei care vin sa bea din apa tamaduitoare. Reprezentarea sugereaza puterea vindecatoare a apei izvorului pe care Mantuitorul o ofera in dar credinciosilor, ca raspuns la rugaciunile maicii sale.

Pentru a intelege virtutile apei tamaduitoare, sa ne amintim episodul intalnirii Mantuitorului cu femeia samarineanca ce i-a dat sa bea apa din vasul sau. Dupa ce a baut, Iisus i-a zis: “Daca ai fi stiut darul lui Dumnezeu si Cine este Cel ce-ti zice: Da-Mi sa beau, tu ai fi cerut de la El, si ti-ar fi dat apa vie.” (Ioan, 4:10). Apoi a continuat: “Oricine bea din apa aceasta va inseta iarasi; Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai inseta in veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face in el izvor de apa curgatoare spre viata vesnica.” (Ioan, 4:13, 14).

Si tara noastra a fost binecuvantata de Maica Domnului cu izvoare tamaduitoare, dintre care amintim cateva : izvorul tamaduirii de la Manastirea Dervent (jud. Constanta) despre care traditia spune ca a tasnit din locul in care Apostolul Andrei, asemeni lui Moise in desert, a lovit piatra cu toiagul, izvorul de la Manastirea Ghighiu (jud. Prahova), izvorul tamaduirii de la Manastirea Horaicioara (jud. Neamt), cel de la Manastirea Cetatuia Negru Voda (jud. Arges) si izvorul tamaduirii de la Biserica Greaca din Braila.

Acatistul Izvorul Tamaduirii se va citi mai ales in zilele de vineri, pentru ca ziua de vineri este ziua saptamanii dedicata Fecioarei Maria.

Sa fie de folos Acatistul Izvorului Tamaduirii tuturor celor care se roaga pentru vindecare trupeasca si sufleteasca! Cu mentiunea ca, dupa cum afirma si Socrate, nu putem vindeca trupul fara ca – mai intai – sa vindecam sufletul. In consecinta, drumul spre vindecarea de boli fizice trece prin rugaciune.

“Dacă inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea”, spune Iisus. (Ioan, 7:37)
Rugandu-ne cu smerenie, credinta si iubire de Dumnezeu, sa devenim vrednici a bea din Apa cea vie si sa primim astfel darul Mantuitorului.

ACATISTUL IZVORULUI TAMADUIRII

Se rostesc mai intai Rugaciunile incepatoare.

Condacul 1
Pe fântâna cea pururea curgătoare şi de viaţă dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăşte apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăşte tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta, după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credinţă şi să zicem rugămu-ne rourează-ne cu darul tău, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Icosul 1
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce ai născut fără de sămânţă pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta, ca să te slăvesc strigând către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înţelegător care asemenea norilor reverşi minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârşeşti curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te, apa care izvorăşti ca dintr-o piatră cu preaslăvire, şi a Iordanului lucrare ai primit;
Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre trebuinţa celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea şi îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor le dai celor ce cer, întărire sufletelor şi sănătate trupurilor;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 2
Stăpânul cerului şi al pământului, lucruri minunate şi prea slăvite a săvârşit întru tine, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, pentru că de sus a picurat, arătat, ca o ploaie în pântecele tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-te pe tine izvor de tămăduiri, care vindeci pe toţi cei ce-ţi cântă: Aliluia!

Icosul 2
Dumnezeiesc izvor ai raiului, Fecioară şi Maică cerească, pe tine te numim după vrednicie, căci curgerea şi darul izvorului tău au străbătut în cele patru părţi ale pământului, care se acoperă pururea cu străine minuni, din apa ce se dă spre băutură tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toţi creştinii, cu credinţă alergăm la izvorul tău, scoţând totdeauna apă, cu sfinţenie şi cu dulceată zicând:
Bucură-te, izvorul curgător de tămăduiri;
Bucură-te, că în dar reverşi din destul, bogate vindecări celor bolnavi;
Bucură-te, că pe cei orbi, ce aleargă la tine, a vedea lămurit îi faci;
Bucură-te, că pe mulţi şchiopi i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai întărit;
Bucură-te, că prin turnarea apei de trei ori pe cel mort, l-ai vindecat;
Bucură-te, minune străină, acoperită pururea de slava Celui Preaînalt.
Bucură-te, că pe tine te numim rai cugetător;
Bucură-te, căci ca o ploaie pe pământ uscat căzând, adăpi sufletele cele însetate de viaţă;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 3
Puterile tale cele mari şi pline de minuni nedeşertate şi mai presus de fire pe care tuturor le reverşi, cine le va putea spune, o, izvorule dătător de daruri; că nu numai că goneşti bolile cele cumplite de la cei ce aleargă la tine cu dragoste, ci şi patimile cele sufleteşti le speli, curăţindu-le la toţi cei ce-ţi cântă ţie: Aliluia!

Icosul 3
Pe norul cel ceresc cu cântări minunate să-l lăudăm credincioşii, care pe picătura Hristos, dătătorul de viaţă, pe pământ L-a plouat, pe apa cea dumnezeiască şi vie, cea săltătoare şi izvorâtoare, fără de moarte, a dăruit-o nouă, credincioşilor care cântăm:
Bucură-te, vasul băuturii celei dumnezeieşti, Ceea ce după băutură niciodată nu se deşartă;
Bucură-te, Ceea ce alungi setea care topeşte sufletele;
Bucură-te, că din pântecele minţii cei ce beau înţelepţeşte, revarsă râuri dumnezeieşti;
Bucură-te, că tuturor le izvorăşti darul din destul;
Bucură-te, izvor de viaţă primitor care pururea izvorăşte daruri;
Bucură-te, fântâna tămăduirilor, care toată tăria bolilor o arată a fi slabă şi neputincioasă;
Bucură-te, vedere orbilor;
Bucură-te, dumnezeiască curăţie a celor leproşi;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 4
Izvorăşte-mi mie, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, darurile cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăşte viaţă şi dar credincioşilor, că tu pe Cuvântul Cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă, şi izvor de tămăduire, de obşte, te-ai arătat tuturor celor ce-I cântă: Aliluia!

Icosul 4
Biserica ta, Preacurată Fecioară, se arată tuturor casă de doctorie mai presus de fire, că din moarte văzută, ridică arătat pe credincioşii cei ce aleargă la dânsa şi tuturor izvorăşte dulceaţă din destul. Pentru care şi noi nevrednicii cu cântări duhovniceşti, veselindu-ne, zicem:
Bucură-te, apa izvorului celui dătător de viaţă;
Bucură-te, norul care aduci ploaie de mântuire;
Bucură-te, vindecare a celor bolnavi;
Bucură-te, slobozirea celor din primejdii;
Bucură-te, răcoreala celor înfierbântaţi de arşiţa păcatelor;
Bucură-te, luminarea ochilor orbiţi de neştiinţă;
Bucură-te, auzirea celor surzi;
Bucură-te, că pe cei ce zăceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scăpat;
Bucură-te, loc de tămăduire sfinţit cu adevărat;
Bucură-te, că ne izvorăşti din ceruri daruri fără împuţinare;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 5
Daruri din destul curg din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că izvorăşti apă de tămăduiri din care se adapă sufletele credincioşilor celor însetaţi de viaţă şi goneşti arşiţa păcatelor celor ce cântă: Aliluia!

Icosul 5
Neamul omenesc te laudă pe tine, Preacinstită, că tuturor le izvorăşti din ceruri daruri fără încetare, arătându-te pe tine izvor nemuritor, Dumnezeiască Mireasă, celor ce-ţi aduc aceste cântări de laudă:
Bucură-te, izvorâtoarea apei, Hristos, din care se adapă toată lumea;
Bucură-te, că Făcătorul tuturor întru tine ca o picătură s-a pogorât arătat;
Bucură-te, că pe cel orb l-ai făcut a vedea lumina;
Bucură-te, izvorule care ai dezlegat prin apă firea pietrei cea înfricoşată;
Bucură-te, curăţirea leproşilor şi sugrumarea diavolilor;
Bucură-te, că pe împăraţi i-ai făcut credincioşi desăvârşiţi;
Bucură-te, înţelepciunea celor simpli;
Bucură-te, bogăţie de daruri a săracilor;
Bucură-te, că prin revărsarea apei, tămăduiri de multe feluri le-ai dăruit;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 6
Lucru cu adevărat necuprins şi mai presus de fire este Cel ce s-a lucrat întru tine, Născătoare de Dumnezeu, că apa izvorului tău este tămăduirea bolilor celor de moarte aducătoare, Ceea ce firea cu adevărat nu a văzut. Pentru care şi noi cu umilinţă ne rugăm: nu ne trece cu vederea, sârguieşte, ajutătoarea noastră grabnică şi ne izbăveşte din cursele vrăjmaşilor ca să te lăudăm zicând aşa: Aliluia!

Icosul 6
Măririle minunilor izvorului tău, Fecioară Preacurată, cine le va putea spune, ca Ceea ce cu adevărat ai înspăimântat gândul omenesc prin picăturile izvorului tău, de care povestesc limpede lâna şi mana şi Siloamul şi piatra Ceea ce a izvorât şi pridvorul lui Solomon. Darul tău este mai presus de cuvânt şi de gând; drept aceea şi noi într-o unire de gânduri şi glasuri, cântăm laudele acestea:
Bucură-te, Fecioară, că din tine se revarsă apa care vindecă patimile cele de moarte aducătoare;
Bucură-te, că din izvorul tău a curs apa care a vindecat sânul femeii cel cuprins de cangrenă;
Bucură-te, grabnică vindecătoare a bolilor celor cumplite;
Bucură-te, că prin stropirea apei, credincioşii se sfinţesc;
Bucură-te, Fântâna bucuriei celei neîncetate;
Bucură-te, izvorule al frumuseţii celei negrăite;
Bucură-te, dezlegarea tuturor bolilor;
Bucură-te, înecarea tuturor patimilor;
Bucură-te, râul cel prea limpede care faci sănătoşi pe cei credincioşi;
Bucură-te, apa care dai tămăduiri celor bolnavi de felurite boli;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 7
Apa înţelepciunii şi a vieţii izvorând lumii, pe toţi chemi, Născătoare de Dumnezeu, să scoată apele cele de mântuire si cu ea să stingă cărbunii înşelăciunii şi ai necurăţiei; drept aceea şi noi credem cuvintele Fiului tău, Stăpână, care a zis: “că în veci nu vor înseta cei ce cu credinţă vor bea din ea” zicând: Aliluia!

Icosul 7
Pântece mai înainte sterp ai dezlegat arătat, cu curgerile izvorului tău, că şi naşteri dăruieşti, ca Ceea ce ai născut pe Stăpânul tuturor, pentru care şi noi bucurându-ne zicem:
Bucură-te, curgerea înţelepciunii care curăţeşte necunoştinţa;
Bucură-te, amestecare care picură dumnezeiască dulceaţă inimii;
Bucură-te, paharul manei cel de viaţă turnător;
Bucură-te, baie de Dumnezeu izvorâtă;
Bucură-te, Ceea ce izvorăsti liniştea neputinţelor;
Bucură-te, Ceea ce stingi văpaia bolilor;
Bucură-te, Ceea ce ai liniştit frigurile şi ai stins aprinderea înfocării;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 8
Minunile tale cele neauzite, Stăpână, fac pe toţi credincioşii cei ce le aud a se minuna de apa izvorului tău; pe cei muţi şi surzi ca şi cum ar fi grăitori îi face, iar pe cei ce pătimesc cumplit îi vindecă, şi tămăduieşte desăvârşit pe cei ce cântă cu credinţă: Aliluia!

Icosul 8
Pe toate apele le covârşeşte, Fecioară Curată, apa izvorului tău, care dăruieşte arătat izbăvirea de boli cumplite şi dă sufletelor toată sănătatea, ca Ceea ce se revarsă mai presus de fire tuturor celor ce cântă:
Bucură-te, că pe cei ce aleargă la tine îi scoţi din cuptorul necazurilor;
Bucură-te, uşa prin care străbat razele luminii şi luminează ochii trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, Ceea ce singura eşti mângâierea pământenilor;
Bucură-te, izvor prea cinstit;
Bucură-te, că prin curgerea izvorului Tău, diavolii s-au înfricoşat;
Bucu’ră-te, că pe Leon l-ai făcut călăuză orbului neştiutor spre al tău izvor;
Bucură-te, că a fi împărat l-ai încredinţat;
Bucură-te, că el spre mulţumire Biserică în numele tău a ridicat;
Bucură-te, că tu dar făcător de minuni de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că pătimaşii ce cu credinţă năzuiesc la izvorul tău se tămăduiesc;
Bucură-te, vas de apă neîmpuţinată şi de boli vindecătoare;
Bucură-te, că izvorul tău tuturor este îndeajuns îndestulător;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 9
Lumină şi tămăduire tuturor mădularelor omeneşti făcându-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care ai născut pe Făcătorul şi Ziditorul tuturor, din amestecarea tinei şi a apei ai luminat negrăit ochii orbului, cel ce se născuse orb şi care nicicum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea şi văzând lumina şi marea minune izvorâtă din milostivirea ta cea negrăită a zis: Aliluia!

Icosul 9
Siloamul vindeca bolile, însă mai presus s-a arătat, Preasfântă Stăpână, izvorul tău făcător de minuni, fiindcă acesta nu numai odată într-un an şi nu numai acei ce iau mai întâi, dobândesc sănătate, ci de-a pururea vindecă toată rana sufletească şi trupească a celor ce cu bună credinţă şi cu dragoste vin către tine strigând:
Bucură-te, scăldătoarea în care se afundă toate durerile noastre cele sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, vas cu care primim bucuria şi mântuirea;
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetaţi de viaţă;
Bucură-te, lemn care îndulceşti apele cele amare ale mării lumeşti.
Bucură-te, izvor nesecat al apei cele dătătoare de viaţă;
Bucură-te, Ceea ce îndulceşti necazurile noastre cele amare;
Bucură-te, apa care curăteşti spurcăciunea păcatului;
Bucură-te, încetarea întristărilor noastre;
Bucură-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 10
Vrând să vădeşti minunile cele de la izvorul tău, ai poruncit, Stăpână, lui Leon să ducă orbul în partea cea mai dinlăuntru a pădurii şi să-i stingă setea cea trupească cu apă; iar cu tină să-i ungă ochii lui cei întunecaţi pentru ca să cunoască puterea ta şi să nu fie tăinuit izvorul vindecărilor care îl dai în dar tuturor celor ce au nevoie. Pentru aceasta şi noi nu tăinuim minunile şi facerile tale de bine către noi, robii Tăi, ci cu mulţumire proslăvim pe Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!

Icosul 10
Viaţa noastră pământească afundată fiind în tina păcatelor, sufletul de păcate îmbolnăvit, trupul de dureri chinuit, pentru că mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre ne pedepseşte, către tine dar alergăm, Maica lui Dumnezeu, şi înaintea izvorului tău cădem, rugându-te: spală tina păcatelor, vindecă sufletele îmbolnăvite şi trupurile chinuite le îndreptează, ca noi cu bucurie să strigăm ţie:
Bucură-te, vindecarea patimilor sufleteşti;
Bucură-te, izbăvirea durerilor şi chinurilor trupeşti;
Bucură-te, voinţa cea bună a lui Dumnezeu către noi cei păcătoşi;
Bucură-te, adevărata îndreptare a celor ce se căiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru păcatele lor;
Bucură-te, baie care speli cugetele noastre murdare de fărădelegi;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Izbăvitorul care în dar curăţă fărădelegile noastre;
Bucură-te, că prin tine, după măsura credinţei se dau vindecări;
Bucură-te, mijlocitoarea bucuriei celei veşnice;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 11
S-a înălţat apa izvorului tău, Curată, mai presus de ceruri, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatră şi dăruire de mană, slobozitoare de boli şi mântuitoare, pentru aceasta mulţimea credincioşilor veselindu-se, saltă cântând: Aliluia!

Icosul 11
Fântână izvorâtoare de viaţă plină de daruri dumnezeieşti s-a arătat nouă preacinstit izvorul tău, Stăpână, spre băutura, sfinţirea şi mângâierea noastră; iar noi cu dragoste cinstindu-l şi cu credinţă îngenunchind înaintea lui, strigăm ţie:
Bucură-te, chezăşuitoarea mântuirii păcătoşilor;
Bucură-te, vindecarea a toate neputinţele;
Bucură-te, Ceea ce duci rugăciunile credincioşilor Fiului tău şi Dumnezeului nostru;
Bucură-te, pământul făgăduinţei din care ne izvorăsc toate bunătăţile cereşti şi cele pământeşti;
Bucură-te, Ceea ce adăpi brazdele pe care cresc mulţmile îndurărilor;
Bucură-te, Ceea ce ne povătuieşti pe noi către patria cerească;
Bucură-te, roua florilor celor nevestejite;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 12
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, fă-ne vrednici de darurile tale şi te rugăm, treci cu vederea păcatele noastre, dând tămăduire celor ce cu credinţă se apropie de izvorul tău şi cer binecuvântare şi iertare de păcate cântând: Aliluia!

Icosul 12
Nu cerem mai multă îndurare de la tine, Stăpână, decât precum te-ai milostivit şi ai dat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la izvorul tău şi au dobândit cele de folos, aşa te milostiveşte deci şi spre noi cei ce suntem cuprinşi de faptele cele rele ca să te slăvim pe tine, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, nădejdea noastră în viaţa aceasta şi după moarte;
Bucură-te, cununa cea slăvită a celor ce au credinţă şi se luptă împotriva ispitelor;
Bucură-te, Ceea ce dai veşnică mântuire celor ce se ostenesc în viaţa călugărească;
Bucură-te, Ceea ce izbăveşti omenirea din foametea sufletească şi trupească;
Bucură-te, tare ajutătoare în războaie;
Bucură-te, Ceea ce ne păzeşti pe noi de năvălirea altor neamuri;
Bucură-te, păzitoarea celor ce călătoresc pe pământ, pe apă şi prin aer;
Bucură-te, comoara legii noastre creştineşti;
Bucură-te, că în orice vreme secetoasă cerem ajutorul tău, îl dobândim;
Bucură-te, stâlp neclintit al creştinătăţii;
Bucură-te, că prin minunile tale ai bucurat tot neamul creştinesc;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 13
O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorul cel nedeşertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătăţii, nădejdea şi mântuirea tuturor creştinilor, la tine ridicăm ochii sufletelor şi ai trupurilor noastre, către tine tindem mâinile noastre cele slabe şi din adâncul inimii strigăm ţie: Caută spre noi dintru înălţimea ta cea sfântă, vezi credinţa şi umilinţa sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră care o facem către tine din inima noastră cea împietrită, depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea şi toată întristarea ce vine asupra noastră, întru această vremelnică viaţă. Vindecă toate bolile şi neputinţele noastre cele sufleteşti şi trupeşti, dăruieşte-ne sănătate şi ne izbăveşte de veşnica muncă prin rugăciunile tale, ca să cântăm neîncetat: Aliluia! ( de trei ori).

Icosul 1
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce ai născut fără de sămânţă pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta, ca să te slăvesc strigând către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înţelegător care asemenea norilor reverşi minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârşeşti curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te, apa care izvorăşti ca dintr-o piatră cu preaslăvire, şi a Iordanului lucrare ai primit;
Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre trebuinţa celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea şi îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor le dai celor ce cer, întărire sufletelor şi sănătate trupurilor;
Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Condacul 1
Pe fântâna cea pururea curgătoare şi de viaţă dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăşte apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăşte tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta, după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credinţă şi să zicem rugămu-ne rourează-ne cu darul tău, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Rugaciuni

M-am combinat cu el ca sa-l uit pe fostul prieten. Cum sa ma despart de el fara sa-l fac sa sufere?

Ca sa-ti alini durerea dupa despartirea de cineva foarte drag, cauti adesea refugiul in bratele altei persoane. O vorba din popor spune “cui pe cui se scoate” si uneori lucrurile chiar functioneaza. Reusesti sa lasi trecutul in urma si sa te deschizi spre un viitor plin de promisiuni.

Ce te faci insa cand iti dai seama ca nu ai reusit inca sa-l uiti pe fostul prieten? Ai sperat, ai incercat, dar relatia actuala nu pare sa mearga. Cel putin din punctul tau de vedere. Ratiunea iti spune ca cel mai intelept ar fi sa traiesti prezentul, dar inima nu pare sa asculte. Pentru ca inimii nu-i poti porunci pe cine sa iubeasca…

Ai suferit din iubire, stii cat doare si te gandesti ca, totusi, va trebui sa-i spui actualului ca vrei sa va despartiti. Iti este din ce in ce mai limpede ca nu vei mai putea continua asa, mintindu-te si pe tine si pe el ca totul e ok.

Dar poate ca ai intrat noua relatie stiind de la bun inceput ca nu va da rezultate sau – mai rau – ai facut-o ca sa te razbuni pe fostul prieten. Vei intelege mai tarziu ca nu e in regula sa te folosesti de oameni doar pentru ca sa-ti fie tie mai bine, fara a te gandi ce consecinte decurg de aici pentru celalalt. Mai ales cand sunt si sentimente la mijloc. Lucrurile astea se intorc impotriva ta, mai devreme sau mai tarziu.

Indiferent daca ai facut-o cu intentie sau fara, indiferent daca sperai ca vei ajunge sa-l iubesti sau nu, e clar ca daca nu simti nimic pentru actualul, normal ar fi sa rupi relatia cu el. Nu are sens si nu e corect fata de el sa-l tii degeaba ocupat. Are si el dreptul la iubire, respect si loialitate din partea persoanei pe care o iubeste. Nu ti-a gresit cu nimic, singura lui vina e ca s-a atasat de tine prea mult, poate chiar te iubeste…

Fostul prieten ti-a ranit sufletul parasindu-te si realizezi ca la fel ii vei face tu actualului cand va sosi momentul adevarului… Daca despartirea e inevitabila, poti macar sa o faci intr-un mod delicat.

Incearca sa te desparti cu daune minime pentru celalat, fiindca ca stii si tu cat de mult doare, chiar daca asta inseamna sa transferi toata responsabilitatea asupra ta… Lasa orgoliile personale si realizeaza ca asta este adevarul: esti singura responsabila de ceea ce se intampla, pentru ca nu poti raspunde in acelasi fel sentimentelor lui…

Nu e nimeni de vina ca nu sunteti pe aceeasi lungime de unda, dar ar fi o mare greseala sa nu clarifici situatia cat mai repede; prelungirea ei poate complica lucrurile si mai mult…
Pilula amara pe care el va fi nevoit sa o inghita, poate fi indulcita putin daca o sa-i spui ceva de genul:

“M-am simtit atrasa de tine la inceput, dar acum imi dau seama ca a fost mai mult o pasiune de moment si ca de fapt nu te iubesc… nu stiu, poate ca nu ne potrivim, suntem incompatibili… nu-mi dau seama ce nu merge… poate ca relatia cu fostul prieten inca ma mai urmareste… poate ca aveam nevoie de o pauza mai mare ca sa-mi revin…

Tu esti un tip ok si meriti sa fii cu cineva care te iubeste… imi pare rau, dar eu nu-ti pot oferi asta… cred ca problema e la mine, nu la tine… si de aceea cred ca cel mai bine ar fi sa ne despartim… cred ca asa ar fi corect fata de tine… iarta-ma daca te fac sa suferi, nu asta e intentia mea… dar stii ca iubirea e ceva greu de controlat cu ratiunea… poate ca ratiunea imi spune sa te iubesc, ca esti plin de calitati si meriti sa fii iubit, dar inima nu ma asculta… din pacate, inimii nu-i poti porunci…

De aceea cred ca cel mai bine ar fi sa incheiem relatia acum si inca o data te rog sa ma ierti daca nu a iesit ceea ce speram amandoi…
Nu are sens sa te tin ocupat… poate ca e o fata care abia asteapta sa fii liber ca sa-ti ofere iubirea pe care o meriti si pe care eu, din pacate, nu ti-o pot oferi…”

Daca el insista sa continuati relatia, spune-i ca hotararea ta e deja luata si ca pentru o relatie e nevoie de doi…
De suferit va suferi probabil, insa mai putin daca i-o spui cu menajamente. Dar, ce e mai important, nu-si va pierde increderea in el si in iubire, nu se va autoinvinui si nu se va izola crezand ca e ceva in neregula cu el…

“Dacă nu ţi-am adus nici o fericire, îţi las prin despărţire o ofrandă a eliberării.” (Rabindranath Tagore)

Sfaturi in dragoste

Mesaje pentru mama – 8 Martie – Ziua mamei

Cand o mama plange, Dumnezeu ii numara lacrimile. Cand o mama ocroteste, toti ingerii din cer i se alatura. Cand o mama zambeste, ea aduna in zambetul ei toata fericirea si speranta acestei lumi.
La multi ani de ziua ta, mamica mea iubita!

Iubirea fara de sfarsit, refugiul meu in vremuri grele, se afla in bratele mamei mele.
Acolo as putea trai o eternitate, invaluit de-al ei farmec bland.
Ea imi este mereu alaturi atunci cand am nevoie de ea si imi spune ca pot fi in viata tot ceea ce-mi doresc.
Ea-mi da curaj si-mi linisteste cu vocea ei blanda toate furtunile sufletului.
Mangaierea ei imi alina durerea, intelepciunea din cuvintele ei ma ocroteste si-mi lumineaza drumul vietii.
Ea ma cunoaste mai bine ca oricine, simte cand sunt trist si rezoneaza la suferinta mea. Se bucura alaturi de mine cand ma vede fericit si ma iubeste neconditionat.
Stiu ca pe pamant exista un colt de rai si acela se afla in bratele mamei mele.

Dumnezeu a trimis un inger pe pamant sa ma calauzeasca si sa aiba grija de mine. Acest inger e mama mea. Ea ma inconjoara cu blandetea si iubirea ei in fiecare zi. Ma poarta in inima ei mereu si are oricand pregatita o imbratisare si un zambet pentru mine. Cand sunt trist sufletul ei lacrimeaza in taina si cu toate astea, stie cum sa-mi insufle forta si increderea in reusita.
Dumnezeu m-a binecuvantat cu un inger pazitor si acesta este mama mea.
La multi ani de ziua ta, maicuta draga!

Mama, tu,
care mi-ai dat viata
esti ca o raza de soare
ce-mi surade senin
in fiecare dimineata.
Pura ca o petala de crin
E iubirea din inima ta
Si ma bucur sa te am
Mereu alaturea…

Mama,
cel dintai cuvant,
cea dintai iubire,
cel mai dulce zambet,
bratul protector,
gandul iubitor
care ma vegheaza
si ma lumineaza.
Mama,
cea mai calda voce,
blanda mangaiere
in clipe de durere;
Mama,
cel mai sincer suflet,
lacrima de dor,
inger pazitor.

Sunt multe comori in aceasta lume care sa te faca sa simti ca viata merita traita, dar nici una nu se compara cu iubirea sincera si zambetul cald al mamei. Ma simt binecuvantat ca am o mama ca tine.
La multi ani, mamica mea iubita!

Iubita te poate parasi, prietenii te pot dezamagi, dar iubirea mamei va ramane la fel de puternica si de sincera toata viata. Cand tu imi zambesti mama, totul in jur se umple de frumusete si stralucire. Sunt fericit sa te am mereu alaturi de mine! La multi ani!

E o minune ca, dintre toate mamele din lume, tu esti mama mea! Stiu ca orice imi va rezerva viata, voi reusi sa trec cu bine peste orice incercare, pentru ca grija ta fata mine nu are sfarsit.
La multi ani de ziua ta, mamica mea iubita!

Tie iti pot spune tot ce ma framanta, tu ma intelegi ca nimeni altcineva. Stiu ca ma vei iubi cu acea iubire pe care nici o suparare si nici o greseala de-a mea nu o poate clinti.
La multi ani de ziua ta, mama mea iubita!

Toate bucuriile vietii le datorez gandurilor si sentimentelor pe care tu le-ai sadit in mine, mama mea.
De ziua ta iti doresc ca Dumnezeu sa-ti reintoarca toata iubirea pe care tu ai raspandit-o cu atata generozitate in jur.
La multi ani, iubita mama!

Dintre toate minunile lumii, capodopera creatiei este inima unei mame. Dintre toate miracolele care mi-au insotit pasii, cel mai mare miracol a fost – dupa iubirea lui Dumnezeu – iubirea ta, mama.
Tu esti ingerul trimis din cer sa-mi fie alaturi si tot ce imi doresc si iti doresc de ziua ta e sa fiu demn de lumina pe care tu ai adus-o in viata mea.
La multi ani, maicuta mea iubita!

Mesaje de dragoste

Mesaje de 8 martie pentru iubita

Ai venit odata cu primavara si ai adus lumina si caldura in viata mea. Cu primul ghiocel a inflorit si dragostea mea pentru tine. Si de atunci, in sufletul meu e mereu primavara…

Ti-am daruit o floare si tu mi-ai daruit dragostea ta… Ce mi-as mai putea dori decat sa iti aduc numai clipe frumoase si sa te iubesc cum nimeni nu te-a mai iubit pana acum…
La multi ani de 8 martie, printesa inimii mele!

Alaturi de tine am ars pe rugul emotiilor, am trait bucurii si dureri, am cunoscut prabusirea, dar si sentimentul inaltator ca imi apartii cu trup si suflet.
Iubirea mea s-a schimbat cu trecerea timpului, a crescut in intensitate si a descoperit noi moduri de a se exprima.
Tie iti dedic aceasta zi speciala si toate zilele si anii ce vor urma. La multi ani de 8 martie, iubita mea!

Astazi, de 8 martie, primavara iubirii sa iti inunde sufletul cu bucuria si parfumul florilor sale!

Tu esti floricica mea, eu sunt fluturasul vrajit de frumusetea si de parfumul tau! Cand m-ai imbratisat si m-ai primit cu toate petalele deschise, am stiut ca nu voi mai putea pleca de langa tine. Te-am racorit cu fluturari de aripi si ti-am vegheat somnul linistit. Tu mi-ai adus pace in suflet si bucuria imensa pe care numai dragostea o poate aduce.
La multi ani de ziua ta, cea mai frumoasa dintre flori!

In aceasta zi speciala vreau sa-ti amintesti de iubirea ce ti-o port in suflet.
Esti unica femeie din viata mea si lumina sufletului meu…
La multi ani de 8 Martie, iubita mea!

Iti doresc o primavara senina, cu multe bucurii!
La multi ani de 8 Martie!

In aceasta zi speciala, vreau sa aduc primavara in sufletul tau, impreuna cu toata iubirea mea!
La multi ani!

Chiar daca azi o sa te pierzi printre flori si declaratii de dragoste, nu uita ca exista in viata ta cineva care te iubeste mai presus de orice…
La multi ani de 8 Martie!

Tu mi-ai daruit atat de multe, mi-ai adus fericirea si ai facut sa-mi dispara toate gandurile rele…
Tu esti soarele si primavara mea si toate florile pamantului infloresc astazi doar pentru tine!

De cand mi-ai daruit dragostea ta, in sufletul meu e doar primavara…
Astazi, de 8 martie, Iti trimit toata iubirea mea si multe sarutari!

Deschide-ti inima si lasa fiorul dragostei si-al primaverii sa te patrunda! Fa loc clipelor frumoase ce vor veni de la mine pentru tine! Te iubesc!

Ziua de azi sa-ti fie senina si plina de caldura si iubire! Sper sa-ti pot aduce mereu zambetul pe buze si toata fericirea de pe pamant. Te iubesc!

Femeie minunata,
Tu esti iubita ce fiecare si-o doreste,
Esti zana buna din poveste,
Miracolul ce viata o-mplineste…

Tu, femeie cu nume de floare, trezeste-te odata cu natura! Lasa-te udata de lacrimile mele de fericire, lasa-te luminata de razele din privirea mea care te invaluie si te ocroteste, lasa-te incalzita de focul din inima mea care bate doar pentru tine!
La multi ani, cea mai frumoasa floare a primaverii!

De ziua ta, de-as putea, as aduna toti trandafirii din lume sa ti-i pun la picioare. As aduna roua diminetii sa te racoresc si razele din soare sa-ti luminez chipul frumos. As cere copacilor sa infloreasca doar pentru tine.
Dar nu am superputeri si tot ce pot sa fac e sa-ti inchin toate gandurile si emotiile mele, cu speranta ca in bratele mele iti vei gasi fericirea.

La fiecare inceput de primavara, odata cu renasterea naturii simt ca si iubirea mea pentru tine renaste si se umple de prospetimea si parfumul florilor. La multi ani de 8 martie, iubirea mea!

Azi de ziua tuturor femeilor, gandul meu se indreapta spre tine. Tu esti miracolul din viata mea pentru ca stii cum sa-mi inseninezi zilele cu sufletul tau plin de iubire… Esti frumoasa, generoasa, blanda si senina ca aceasta primavara…
La multi ani de ziua ta, iubita mea!

In aceasta zi speciala, sper sa aduc primavara in sufletul tau, impreuna cu toata iubirea mea!

La fiecare inceput de primavara natura se trezeste pentru a relua un nou ciclu al vietii si a ne aminti de fiintele dragi de langa noi. Fie ca sunt iubite, mame, colege sau prietene, femeile stiu cum sa ne insenineze clipele. Gesturile lor sunt pline de blandete si tandrete. Sufletul lor stie sa ocroteasca, sa daruiasca si sa primeasca iubirea. Fara ele frumusetea acestei lumi ar pali, florile n-ar mai inflori si sufletele noastre ar rataci insingurate si triste, nestiind ce le lipseste.
Ziua de azi e un prilej sa va aratam cat de mult va pretuim. La multi ani de 8 martie!

Mesaje de dragoste

Felicitari 1 martie

O floare sa te mangaie pe pleoape
Iubirea sa-ti aduca aproape…
Si nu uita sa zambesti
Iubirea mea daca vrei s-o primesti!
1 Martie

In aceste flori am ascuns un sarut
Ca sa-ti amintesc ca nu pot sa te uit
1 Martie

Iti doresc o primavara la fel de frumoasa ca tine!

1 Martie

Tu esti floarea cea mai frumoasa din gradina sufletului meu
1 Martie

Zambeste de 1 Martie!
Cu zambetul tau incepe primavara!

Un gand de dor, un zambet si o floare
Din partea mea, de Martisor

De 1 Martie, iti trimit aceste flori
si toata simpatia mea!

Iti trimit ca martisor
Un gand de iubire si dor…
Ti-as da o mie de pupici
Dac-ai fi cu mine, aici…

De 1 Martie
toate florile infloresc numai pentru tine!

Felicitari de dragoste

Adi Cristescu – Nori de iubire – Videoclip

Adi Cristescu – Nori de iubire (Versuri)

I.Clipe dulci dar si amare trec pe langa noi,
Amintirea inca doare pentru amandoi.
Timpul trebuia sa stearga tot ce simt acum,
Dorul de tine si nevoia sa-ti spun…

Refren:
Esti atat de frumoasa, inima nu ma lasa sa te uit.
Am nevoie de tine, de toata iubirea ta intr-un sarut.
Stiu ca povestea doare pentru amandoi,
Nori de iubire ploua peste noi.

II.Zile-ntregi te-am cautat, nu stiu daca te-ascunzi,
Te-am strigat cum te strigam, nu stiu daca m-auzi.
Intr-o zi te poarta pasii chiar in calea mea,
Cu lacrimi in ochi imi spui ca esti inca a mea..

Clipele trec prea repede si
Soaptele dor mai mult cand vad ca visele
Ele te-au adus si te vor inapoi

La la la la la la la…

Refren:
Esti atat de frumoasa, inima nu ma lasa sa te uit.
Am nevoie de tine, de toata iubirea ta intr-un sarut.
Stiu ca povestea doare pentru amandoi,
Nori de iubire ploua peste noi.

Ploua peste noi
Ne uda pe-amandoi
Ploua peste noi
Ne doare pe-amandoi X 2

Refren:
Esti atat de frumoasa, inima nu ma lasa sa te uit.
Am nevoie de tine, de toata iubirea ta intr-un sarut.
Stiu ca povestea doare pentru amandoi,
Nori de iubire ploua peste noi.

Muzica de dragoste romaneasca

Bosquito – 9 Vieti – Videoclip

Bosquito – 9 Vieti (Versuri)

I.Da-mi privirea ta
Si-un strop de buze
Sa-mi alunge gandul rau
Masca ursuza
Crapa sub zambetul tau
Tu esti alinarea mea
Tu esti dezlegarea mea

Refren:
Nu-s deajuns toate zilele
Nu-s deajuns toate clipele
9 vieti tot ar fi putin
Ca sa ne iubim
Nu-s deajuns toate orele
Nu-mi ajung sarutarile
9 vieti daca as avea
Le-as topi usor
Doar in palma ta

II.Din rasetul tau
As lua o gura
Sa imi umplu inima
O firmitura
Poate, poate-as ineca
Setea de iubirea ta
Tu esti dezlegarea mea…

Refren

Tu estï dezlegarea mea…

Refren

Muzica de dragoste romaneasca

Poezii de dragoste postate de vizitatori – 2011-2012

Asculta si citeste

Patrunde intelesul acestor deveniri
Nu trece cu vederea nimic din ce auzi
Iubirile celebre n-accepta reveniri,
In timpul ce-ti arata, atunci sa le patrunzi!

De inca esti copila si ti-ai dori cumva
Femeie sa devii, te lasa nesfarsita
In sarutarea zilei destin cand vei avea
Obisnuinta pierde-o, ca-i moartea infinita

Iar de te vezi copila, da fila inapoi
La casa parinteasca, te chem din gradinita
Iti vad rochita vietii, subscriem amandoi
C-odata iti voi spune frumoasa mea fetita!

Asa ca nu-s secrete, oricate-ai cauta
Nu-ncepe universul si nici nu se sfarseste
Cu cei ce-n libertate doresc a se afla
Simtind ca in gandire, iubirea-i defineste.

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 17 iunie 2011

O,Ramai

[Adaptare inspirata intr-un timp ce l-a chemat pe Emin in ajutor ca sfant al inspiratiei]

O,ramai,ramai ca tine,
Te imbratisez mereu!
Gandurile adunate
Ti le recunosc doar eu!

Te-am chemat de prin cuvinte
Sa-ti spun numele gasit,
Sa-ti aduc de el aminte
Intr-un loc nemarginit

Daca-i locul prea departe
Si strain inimii tale,
Ma cobor in mine insumi
Printre paginile goale

Ajungand iar la-ceputuri
Tot pe tine te-oi afla
Vrand sa dai viata la ganduri
Si sa-mi spui atunci ceva

Iar cum eu nu am padure
Sa m-aseman cu ce-o fi
Merg pe jos prin lumea toata
Pana te voi intalni

Te privesc si de departe,
Libera ramai in zbor!
O sa ard in demnitate,
Flacarile nu ma dor!

Despre timp, oricat am zice
O sa-l simti si tu prea greu
O sa rogi cerul sa pice,
Cand voi fi acolo eu

Daca e in lume vara
Ma voi transforma in nor
Nimeni sa nu stea afara
Cand pe casa ta cobor

Daca zambetul tau vede
In lumina casa noptii
Lasa treburile toate
Unde le arunca sortii

De-i niciuna din acestea,
Desi aspru ma-ndoiesc
Imi voi incheia povestea
Si nu-ti spun ca te iubesc!

Eu iubesc fata frumoasa
Cea cu ochii cat mai vii
Iar in toamna ei aleasa
Imi va spune: O,ramai!

Pan-atunci, ramai cu bine
Pan-acolo unde vezi
Si invata cat mai bine
Fericirea ce visezi

Ii voi spune eu pe nume
De-o voi intalni candva
Nu pe scene de la lume,
Ci vazand acel ceva!

Iar acum, ramai cu bine!
Si cumva, te odihneste
De departe, de prin tine
Autorul te priveste.

[Dedic aceasta jumatatii mele feminine, cunoscuta sau inchipuita, in masurile potrivite intelegerii si participarii la fenomenul atractiei, dupa cum o dedic in dragoste si respect tuturor acelora ce au curajul sa spuna, sa simta curat certitudinea abordarii, care n-au murit in forme adunate de altii,ci au iubit libertatea zborului, descoperindu-si frumusetea lor, ori pe cea posibila intr-o viata...]

Cu cele mai incoronate ganduri,
Autorul

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 22 iunie 2011

Actul dragostei

De ar vorbi aceasta, nici timpul n-ar tacea
Oprindu-si pentr-o clipa curgerea fiintei,
S-ar intreba, din toate, pe care o facea?
Si sta in asteptare raspunsul nevointei…

Nu dragostea vorbeste, vorbesc cei ce-o incurca
Nu ce le-a spus aceasta ci numai ce sunt ei
O scara a valorii, ce-nsinguratii urca
Iar cei saraci coboara sa caute idei

E dragostea doar una in act de definitii
Le rascoleste viata cu ceea ce nu sunt
Cei doi aflati in vorba pot face si petitii
Cat soarele dicteaza lumina pe pamant

De vor gasi o floare pe prag, n-o vor calca
Din legile gandirii vor aduna din mers
De ploua-n departare, de-acasa n-or pleca
Pana le este propriu si cantecul din vers

De vor gasi durerea, o vor imbratisa,
Chiar sora denumind-o la timpul impartirii
Iar actul evidentei ii va delimita
Pe nume sa le spuna, urmand exodul firii

De vor gasi o foaie, pe ea sa se semneze,
Va scrie informarea cel dintai ramas
Nu are poezia atatea anamneze
Cat tine minte floarea din ultimul ei pas

Un act inseamna strofe pe ploaia de petale
Pe care sa-si astearna o fata trupul tot
In soaptele de taina sa dea trairii sale
Un gust de relevanta la fructul ei cel copt

Un act este un fapt, pe urma-i viitorul,
Mai mult sa intocmeasca tot ce avea de spus
Ii cauta pe ei, de ei l-apuca dorul
Spunandu-le acestea, cu ziua lui s-a dus

Asa s-o-mratiseze, imprastiindu-i teama
In ceasurile noptii, pe fata… autorul

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 29 iunie 2011

Intoarcerea la gand

[Meditatie la Auguste Rodin-« Poetul si muza sa »]

Intoarce-ti dar privirea, tu, despletita fata
Atinge-mi departarea si-ntoarce-mi inapoi
Privirea cea mai prima, ce mi se da o data
Cum li se da lumina pe umeri celor goi…
S-o prelucreze-n ganduri, pe fete sa le cada
Sa le arate lumea din care au venit,
Un spatiu unde nimeni n-a fost chemat sa vada
Decat dupa curajul cu care a iubit.
Iar de-ti pastrezi privirea, ramai macar asa,
Ingenuncheata-n valuri, departe sa ajungi
Cand eu privind la tine ca si la cartea mea
N-as vrea, stiindu-ti fila, ca pentru mare plangi
Eu marea-ti chem la poarta sa iti atinga trupul
Cum timpul meu de straja te-a conceput femeie
Nu mai sta impietrita, dezveleste-ti chipul!
Iar vorba mea ramase o brosa cu camee.
O lira-ti este pasul ce timpul ne masoara,
Cameea strajuieste esarfa viitoare
Acum chiar vine valul, mai mult ne impresoara
O transparenta vara pierduta pe sub soare!…
Intoarce-te la gandul la care sunt si eu
De-ti vrei viata toata, traieste ca o muza
Cand iti va bate-n poarta din mare ca un zeu,
Puterea-nfaptuirii atunci nu se mai scuza.

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 30 iunie 2011

Acelui sarut

[Meditatie la "Sarutul" lui Auguste Rodin]

Cunoasterea nenascuta

Primul sarut, dar pan-acolo, taci!
Atingere de ochi, cand buzele privesc,
Plimb degetele-n par si ochii imi vorbesc
Doar ei stiu cum sa-ti spuna
Ce-ai fost si ce-o sa faci
Acum te linisteste, iubeste gandul, taci!

O prima zi, dar cine-o tine minte?
Atingere de file, jurnalul inceput
Traieste in istorii ce nu s-au petrecut.
Pretentii el emite si toata lumea-l crede
Ca are viata, vede de-acum pentru-nainte
Acum te odihneste, iubirea te va prinde!

Atingerea de ochi devine mult mai grea
Anevoioasa torta nestinsa nici de vant
Sa fim noi oare singuri trecuti pe-acest pamant?
Sau el singura sansa sa aflu cine esti,
Ma bantuie-ntrebarea, de ce sa fie-asa?
De ce esti tu aceea, atat in mintea mea?

Sa fii tu oare fata pe care o astept
Ceruta de milenii, de veghe ce mi-a stat!?!
As vrea sa aflu singur, printr-un sarut de fapt
De poate el, acela s-atinga centrul mintii…
Mai bine stau in flacari, tacut si mai astept
Sa-mi afle erotismul cuprinsul intelept!

Trecerea

Cand unul langa altul, venind din sens opus
Treceau pe strada vietii, o clipa s-au oprit,
Sa fii aceea care sarutul mi-a adus?
Ori este prea devreme, ori mult prea infinit?

Indoiala

La fata din fiinta, curajul n-are spatii,
Inchisa nu sta-n casa, de nimeni n-are teama
De-aceea nu sunt locuri unde ea ma cheama
Sa imi atinga chipul, parfumul sa-i inspir
De timp, inima clipei sa prinda in pulsatii
Imbratisarea toata, fara explicatii

Sarutul propriu-zis

Cum eu marturist-am la inceput, deschis
Ca voi descrie poate sarutul propriu-zis,
Stau sa ma-ntreb o clipa, de ce spun eu asa?
Imi pregateste timpul precis asa ceva!?!…

Raspunsul ei

De-o fi sa se intample, pe ochi sa ma saruti
Iar buzele-mi descrie, prin zambet ochii tai
E timp sa stii ce vreau si cat sa ma asculti,
Sa scrii in contemplare, sa ne plimbam desculti,
Sa fugi cu mine-n brate, cand nu pot pasii mei.

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 26  iunie 2011

Motto:”Nimic nu aprinde focul iubirii la fel ca un strop din nelinistea geloziei”[ Nothing kindles the fire of love like a sprikling of the anxieties of jelousy]-( Bulwer, Pomp.2,8)

Adevaruri

Atat de simplu e sa spui
Mi-a fost si astazi dor de tine!
Mai bine taci si bate-un cui
In nordul ploii care vine

In nordul casei ce-o asteapta
S-atarni de el o intrebare
Caci ploaia o s-o ude toata
In haina ei de sarbatoare

Pe-o suprarealista scara
Vor multi sa dea interpretare
Timp n-au pana se face seara
Nu-i timp de nicio adunare

Orice iubire-nfaptuita
Vrea tot sa ceara, s-o traiasca
Vrea ploaia cea neadormita
Pe trupul gol sa se opreasca

Dar sunt si forme de iubire
Cu logica si ratiune
Cu planuri demne de uimire
Sa faca ploii plecaciune

Geloase, noua dupa prima
Manifestand tot vreo dorinta
Vor scoate cuiu-ncet cu mana
La fel ca focul din fiinta

Cu ce raman? Cu ce pastreaza
Daca le-o fi sa li se-ntample
Depinde, noua cat vegheaza
Si prima cat i-o fi sa umble

Aceleasi, numai alta lume
Cu alte chipuri si stari noi
Gelosi cu toti pe-ntelepciune
Poate vor fi mai drepti ca noi

M-am lamurit de frumusete!
Spunea la capatul de drum
Vreau inteleapta ei justete
Fara s-o denumesc acum

Iar eu vreau adevarul-unul!
O replica la celalalt
Aici nu-i cine-ajunge primul,
E altul, cu obraz mai cald.

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 2 iulie 2011

Pe alta planeta

Incurcata, o fetita care liniste n-avea
Ca-ndrazneala cu pricina telefoane ii dadea
Mai rastita,indemnata si de-a dragostei tacere
Isi exprima lamurita catre el asa parere

Mai baiete, sa iei seama ca n-am unde sa te-ascund
N-am camara asa mare si butoi asa rotund
Sifoniere n-am prea multe, buzunare sa te var
Si-n poseta n-am vreo sansa sa te-ndes, ca sa te fur

In stilou sa-ti ascund glasul,numai de-mi promiti ca taci
Si nu-mi scrii ce visezi ziua, tot de ras ca sa ma faci
Iar de nu,te rog sadeste-mi un copac azi la fereastra
Sa te-ascuni in dansul poate, dar s-astepti atat sa creasca?…

Nu, mai bine decat toate si feriti de curiosi
E sa mergem intr-o zona unde-s numai eschimosi
Pentru iarna. Pe caldura, vom gasi triburi mai calde
Si-ntalni-vom pe masura, amandoi, trairi inalte

Cel mai bine, stii ce draga?
De Pamant,asa cum este, parca prea putin ma leaga
Hai, costume sa ne facem si din versuri o racheta
Dupa care sa purcedem, alegand alta planeta.

Strange-ma in brate astfel pana-n drum spre paradis
Ca deja dac-ai facut-o,ma trezesc si eu din vis
Iar de vrei, cum spui ca-ti place,sa-mi vezi ochii cat mai vii
Programeaza astfel nava sa ne plimbe-n galaxii

Ne-om intoarce noi odata, pomul l-om gasi crescut
Cum, bunici asa deodata, intr-un timp care-am tacut!?!…
Nu,mai bine, ia-ma-n brate pe planeta unde stam
Si de soare, cat mai este, inca sa ne bucuram.

Utopie, dar frumoasa, perceputa chiar frumos
Poate, dupa mai mult calcul, ne va fi si de folos
Mare, munte, dari de seama aruncate-n poezie
Si planeta chiar o alta, de-o avea cofetarie!…

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 10 iunie 2011

Raspuns in pagini

Asa cum stiu, asa cum doare
La asa muzica, cum pot
Voi, intelepte minti din soare
Ce pot sa va transmit mai bine?
Probabil, pagina ce se cuvine…

Inevitabila parere!
Cu tot ce-a fost mai mult sa spuna
Un diagnostic de durere
Da, poeziei! Nu amana!

Esti tu, trimisa de-nceputuri
Si nimeni alta nu-i ca tine
Sa vad, sa-ti spun,de ce abisuri,
De ce astepti, scriind ca tine?

In patru strofe am a spune
La fiecare revelat,
La fiecare gand cu nume
Ce l-ai privit, ce mi-a fost dat…

Apuca-te de asteptat!

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 2 iulie 2011

Motto:”Caci unde-ajunge nu-i hotar
Nici dor spre a cunoaste
Si lumea incearca in zadar
Din goluri a se naste”

Celor la fel

Asa ca ei s-au petrecut
Noi ceruri de durere
Nici chipul lumii n-a trecut
Nici n-a-ncetat sa spere

Perechi mereu s-or regasi
Sa caute-n cenusa
Trecuturi grele vor privi
Poate gasi-vor usa

Din umbra timpului trecut
Ramane ce-i cu viata
Iubirea toata-ntr-un cuvant
Ce-i aruncata-n fata

Stau sfinti sa strige pentru voi
C-ati parasit pamantul
Marturisind, sunteti ca noi
Iubiti-va tot gandul!

Perechi ca voi privesc de sus
In libertatea serii
La sufletul strigand ascuns
In clipa invierii

Doar viata numai cand gandim
Aflam sa ne patrunda
Dar cautam si nu gasim
Pe cine sa ne-ascunda

Ci mai veniti o data voi
Poeti pe veci trimisi din cer
Or mai fi-n lume cate doi
Cat sa-i salvati pana nu pier

Nu ma uita aveai pe piept
Sfarsind durerea pamanteasca
Iubirea ei iti spunea drept
Sa o primesti ca pe-o mireasa

Iar de la nunta voastra flori
Mai aruncati si pe pamant
Asteapta marturisitori
Sa vada nunta unui sfant.

Din dragoste infinita pentru ei si din puterea de a face cunoscuta sufletelor potrivite prezenta lui Eminescu in al VI-lea strat (oras al fericitilor) in viata vesnica. Nici Veronica nu poate fi departe de el!
Cu drag celor ce vor citi si nu vor ramane la fel! Florin Balasoglu-Scoala “Duiliu Zamfirescu” Focsani

Postat de Balasoglu Florin
Data postarii: 16 mai 2011

Multumire

Ajuns la scara intalnirii
Cobor, in loc sa urc pe ea
Iar dintr-un cer al fericirii
Imi este dat s-aud asa

Te doare timpul ca se sterge?
Nu plange azi, ca a fost soare
De maine nu mai poate merge
Sa vina la intampinare

Strapuns de sulita vorbirii
La lampa marilor taceri
Lasa la locul intalnirii
Tamaia pentru invieri

Sub care lege te asteapta
Batrane vad ce separi vieti?
Raspunde-i tu, frumoasa fata
Ce nemurirea il inveti!

Si poate ii vei da de stire
Cand timpul se asterne crud
De vreo-ndrazneata regasire
Ce mult as vrea sa te aud…

Sa-ti intalnesc pe strada gandul
O picatura m-a plouat!
La teiul lui tot intrebandu-l,
Mi-a spus in ton cam apasat

Ca-ti este dor de ea, se stie
Nu-i timpul clipei terminat
Ii vine randul ca si tie
La poezie sau oftat

Omul asa-i dintotdeauna
Sa intalneasca si s-astepte
In nopti sa intalneasca luna
In veghe mintea sa-si destepte

Bine-ai venit, fata de maine!
Ce te plimbai prea linistita
Aceasta pana ieri, vezi bine
Fara sa stii ca esti iubita

Hai vino, stai sub teiul rege
Din florile-i sa-ti fac vesmant
De chipul tau voi intelege
Cand spui si tu acel cuvant…

Postat de Balasoglu Florin
Data postarii: 6 iunie 2011

Motto: ”Ia, stai simplu langa mine
N-am venit ca sa te leg
Doar ca ceea ce e-n tine
Vreau mai mult sa inteleg”
Autorul

Recunoastere

Si cum mintea nu ma lasa
Sa astept in vreo parere
Cu Ceaslovul stand pe masa
Am pierdut dintre himere

Deschizand asa in parte
Ce-am primit din departare
O sa-i scriu acum o carte
Ca in zi de sarbatoare

Sta la masa, e tacuta
Si asteapta sa se-ncheie
Nu doar pagina ceruta
Ci un vers cu vreo idee

Ca o rezultanta forte
Din stiinta fara zbor
Cer o vorba sa comporte
Dorul meu de adevar

Cat de simpla-i fericirea
Noi in forme ne-ncurcam
Ti-am vazut si azi privirea
Cat sa ne …edificam…

Canta, scrie, povesteste
Dar un lucru nu uita
Poezia te priveste,
Uite-asa!…

Un poet nu are casta
Numai limite si legi
Cititor, baiat sau fata
Poate astfel intelegi!

Ia stai simplu langa mine
Si, te rog nu ma lega
Cu ce nu-i mai mult ca tine,
Dar de tine nu uita!

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 6 iunie 2011

Pictura tematica adusa din timp

Isi aseza pe plaja tema
Culoarea si cu sevaletul
Pornind sa caute dilema
Prezentei clipe cu incetul

Trecu o zi de la sosire
Si niciun biet vizitator
Artistul se-ntreba in fire
De va mai fi vreun calator

De nu, iar va muri de foame
Satul de resturi aruncate
Desi nu mai picta-n canoane
Dar lumile nu-s vindecate

O barca se plimba pe valuri
S-astepte poate asfintitul
Recunoscuta de talazuri
Ramane una cu privitul

La iubitoarele de valuri
Artistul le asteapta trupul
Sa-si plimbe farmecul pe maluri
Asa cum le arata chipul

Ardea si soarele sub frunze
Cernit de colbul ravasit
Voia artistul sa-si ascunze
Patrunderea de negasit

Intr-un tarziu, veni o fata
Picioarele-i miscau nisipul
O fi noroc de asta data,
Vazand ca-i recunoaste chipul

Era-mbracata-n culori calde
Exotice ca ochii ei
Lasase-n urma praguri fade
Iar marea o-ntreba ce vrei?

Vreau sa inot fara de tarmuri
Vreau sa ma las iubita iar
Orasele poarta infernuri
De care voi n-aveti habar

Marea-i o lume de abisuri
Iar eu ma simt ca fiica ei
In zborul meu mai port intinsuri
Ce sa strabata lumea ei

Artistu-i arunca-ntrebare
Nu vrei prezentul sa-ti pictez?
Apoi de vei pasi in mare
Din lanturi ma eliberez

Un sevalet c-o panza mare
Ce-i fara de vreun caroiaj
Se asternu cerand la soare
S-o-mbratiseze cu miraj

Urca pe-o stanca, da sa sara
Dar ce sa vezi? Ea nu stia
Ca se facuse frig afara
Si marea nu o mai primea

Cum, frig asa in zi-nsorita?
Dar ce te miri,esti diferita?
Nu inteleg, cu-ntelepciune
Te rog, ma fa mai lamurita!

Iar de te vei lasa pictata
Sa nu fie tarziu, s-asa
Pe cat esti azi de adorata
Se-ncheie si povestea ta.

Iubirea este ca o rana
Daca n-o faci, ti-e mintea seaca,
Iar de-o deschizi,vei fi o pana
Din aripa cazuta-n apa

In raze, sa isi scalde trupul
Isi lasa rochia sa-si piarda
Culorile si inceputul
Iar inima-i porni sa arda

Asa sa fie? Greu credibil!
Dar ea, doar ea, rosti discret
A presarat infailibil
Pe indraznetu-i sevalet

Ce rezulta? Asa frumoasa
Atat parfum in ochii mei!
Habar n-avea si nici ca-i pasa
De ce-i spunea artistul ei

Si daca marea-i prea departe
Cu mintea ti-o aduci in prag
Cand te deschizi ca si o carte
Spre tot ce-i este mintii drag

Acum te-mbraca, ia pe tine
Tot ce-i frumos si sa iubesti
De nu ti-a fost asa rusine
Spre ce-i frumos sa recunosti

Te plimba intru paradisul
Unui oras fara de mare
Caci daca te apuca plansul
Iti pune mintea o-ntrebare…

Ireversibile sunt multe
De ai curaj le vei afla
Lasa trecutul sa s-asculte
Vezi viitor in fata ta!

Acum c-ai fost faimos pictata
Ramai pe panza intr-o rama
Vei fi la fel de adorata
Dar numai ca o mare doamna

Focul trairilor precise
E sa cobori din sevalet
Sa-ntorci artistului cu vise
Viata ce ti-o da-n secret.

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 10 iunie 2011

Indrazneala unui timp

Trebuie improspatata si din cer, dar si din noi
Indrazneala de a scrie despre ce au fost cei doi
Doi gasiti sa spuna lumii ce e ora asteptarii
Cum din viata cea desarta facem loc incoronarii

Ce frumos, sub cerul liber trebuie sa fi decurs
Cand, sub pom de poezie, poate-n brate s-o fi strans
Sa-i fi spus inalte vorbe, potrivite cu-ntalnirea,
Sa-l fi asteptat in ceasuri intalnite cu iubirea

Veronica revelata, sa transmiti si dupa tine
Sa nu tii intunecata camera pentru rubine
Nici smaraldul care tace sa nu uiti sa-l tii mai sus
Decat orice loc din casa, unde mana el a pus

Viitorul va aduce intalnirea voastra iar
Din ce-i mai frumos in suflet, transmitandu-ne cu dar
Indrazneata, ea zambeste…Mai frumoasa ca oricand
Tot in brate il primeste, jubiland…!

Postat de Balasoglu Constantin-Florin
Data postarii: 9 iunie 2011

Mesaj de onoare

De-acum un altul va rescrie
Intreaga opera din ceas
Restaurare fara locuri
Fara persoane, bun ramas!

Departe suntem toti de noi
In viitorul ce asteapta
Vom spune, de-acum faceti voi
O pezie mult mai dreapta

Una sa spuna libertate!
Puteti incepe coborarea
De-acum sunteti singuri in toate
Incet sa-nceapa nemurirea.

Postat de Xerotemus
Data postarii: 7 iulie 2011

De vorbiti…

Trebuia,in ghilimele
Ori vreun loc pe undeva,
Nu cumva sa se insele
Cel ce, simplu va vedea…

Sa citati si autorul
Ce-i stapan peste cuvinte
Multumit ca-i ducem dorul
Si ca am luat aminte.

N-are vina inaltimea
Din eterna ei privire
De-om vorbi cat tine lumea
Dar asa cum se cuvine.

Cat priveste pe Luceafar,
De l-am scos acum din cufar…
Il pastrez in minte teafar
Nicidecum ca sa il supar.

Este sfantul ce priveste
Poezia peste toate,
Insa cine il iubeste
Sa-l pronunte-asa cum poate.

*
Cat priveste vreo vorbire
Amintind la ce-am visat,
O s-o las in parasire
Ca nu-i cel mai greu pacat!

Ii sta bine-n auzire
De ar fi si inteleasa…
Iar altfel, nu-i vreo uimire
C-a ramas in ganduri stearsa.

Peste timp, ea va da roade
Ravasind prin amintiri,
Cand privirea lumii scade
Tot croindu-si regasiri…

Nu-i nimic, n-auzi acuma,
Mult prea onorata muza
Cand vei sti ca nu esti una
Timpul, sincer nu te scuza!

Vei dori, cand stai degeaba,
S-auzi muzica pe-aici
Vor durea atunci si graba
Si cuprins de vorbe mici

Eu dorescu-ti fericirea
Si aici si-n alte stele,
Dar sa nu te pierzi cu firea
Ca distanta dintre ele!

Muzele adevarate
Au Luceafarul ca sfetnic
Iar in zilele desarte
Mintea lor e ca un sfesnic

Am fi scris poate o carte
Intr-o tara care scrie
Ori c-as fi gasit o parte
Pentr-u tine-n poezie

De-ai ales singuratatea
Ratiunile-i de seama
Singura-ti vei scrie cartea
Cum dorinta ta te cheama

Eu acum imi las onoarea
Reflectand la orice gand
Lasandu-ti la usa floarea
Fara de-a pleca plangand.

Inchei scrisul pentru tine
Ca bataia unui vant…
Am spus tot ce stiu mai bine
Pana-n ultimul cuvant.

Postat de Xerotemus
Data postarii: 27 decembrie 2011

DE VORBITI MA FAC CA N-AUD…

De vorbiti ma fac ca n-aud,
Nu zic ba si nu va laud;
Dantuiti precum va vine,
Nici va suier, nici v-aplaud;
Dara nime nu ma face
Sa ma iau dup-al lui flaut;
E menirea-mi adevarul,
Numa-n inima-mi sa-l caut.

Postat de O muza
Data postarii: 20 decembrie 2011

Unei muze
I.

Nu-s inca sigur ca ai fi
Vreun gen de muza declarata
Stiu doar ca esti aceeasi fata
Care-am stiut ca va veni

De esti ca ea si nu esti ea
De nu iti pare revelata
Conceptia mea despre fata
Te rog respectuos asa…

Sa-mi spui ce crezi si cine esti
Ca nu traiesti viata-nchisa
Si ca ai fost candva trimisa
In timpul meu sa vietuiesti

Postat de Xerotemus
Data postarii: 25 noiembrie 2011

Sonata pentru locul Lunii

In noaptea de toamna,
Cu mintea in viata,
Chiar daca-i afara si roua si ceata
Ma dau neinvins si nu-mi pare greu,
Asa cum mi-e vrerea, asa cum sunt eu
Sa merg sa vad chipul
Din vis la… o doamna.

Pornesc eu asa,
Luindu-mi cu mine
Ce e necesar, stiut si ca-i bine
Din stelele noptii, purtarea de caz
Tiptil, sa nu fac nici zgomot, nici haz
Si astfel ajung, in cele din urma
Sa vad ce-o mai face si ea…

Incet, cum spuneam, nu vreau sa trezesc
Nici pasari de noapte,
Nici vise desarte.
Ci pur si prea simplu, in pace
S-o vad, curios, ce mai face…
O fi oare bine? Dar cum sa-i arat
Ca-mi pasa de faptul c-o indragesc!?!

De cand va tot spun, eram langa ea
De paza nu-i nimeni in linistea noptii,
Doar teama sa n-ai! Imi striga cu totii,
Acei ce stiau de drumul acesta
Caci nu se incheie aicea povestea
Ajung si ce vad, in toiul de noapte,
O fata frumoasa la vise zambea…

Aha, va sa zica, de timp tu te plangi,
Ca-i ziua prea scurta, ca n-ai saptamani
Ai griji fara capat, un sac sa-ti aduni
Nu vad de la tine un biet bietel
Cat ziua-i de lunga, pe-un colt fie el
Dar bine ca vad cum stii sa si razi,
Cu foc scriu acestea, citeste atunci!

Ca timpul se scurge, si dragostea vede,
Ramai langa straja care vegheaza
Sa fii totdeauna zglobie si treaza!
Si libera fata, stapana pe tine,
Pornit-am spre casa, spunandu-ti de bine.
Am atins-o pe frunte, vazandu-i secretul
Si eu bucuros, stiind ca ma crede.

Tu, Luna sa-i faci visarea mai vie
Vazut-ai acestea, mai uita de ceata,
Coboara-ti privirea la pat si-i dezgheata
O clipa, prin vis, ca nu-i vreun pacat
Asa cum te aflu, de cum ne-ai cantat
Stiind tu acesta, un ceas da-mi si mie
Sa pot sa depun, in zori, marturie.

Postat de Xerotemus
Data postarii: 25 noiembrie 2011

Scrisoare deschisa

Scrisoarea mea gaseasca-te in pace
In starea cea mai libera de pe pamant
Acolo unde, gandul, cat de greu, tot tace
Sa faca libertate altui gand.

Sa-ti spuna tie, fata, ca esti una
Iar chipul tau ca imi atinge departarea
Ca nu sunt langa tine cum e lumea
Ca te-as lua in brate si as fugi cu zarea.

Ca te-as privi cum arzi de nerabdare
Sa stii de ce esti astfel pe pamant
Sa vezi ca tac de nu ti-am dat o floare
Desi am tot rugat pe orice sfant.

Au sfintii alte treburi, poate-n ceruri
Pe mine cu un gest m-au lamurit
Dar unul mai romantios de prin eteruri
S-a-ntors si mai in treacat, mi-a soptit:

E foarte ocupata astazi fata
Prea multe titluri, pagini, referinte
Dar nu e tot pana n-om spune , gata!
Sa nu te-ncurci primind numai privinte.

E cerul ei, stradania n-asteapta…
Si timpul nu-i si-al meu, marite nume?
Te lamureste, vezi in alta fapta
Apoi sa nu mai cauti, navalind a-mi spune.

Nu, o s-astept, dorind s-o vad in fata
Cum bine zici, la fel spunea si ea
Atata stiu, ca-n orisicare viata
Ai doar un chip, cu timp ce vrea.

Pacat de-atata frumusete irosita,
De ochi, de buze, vocea unicata
Iar legea intalnirii mi-e mult prea lamurita
Aceasta ti–am scris eu, distinsa fata!

Te voi vedea ca mine totdeauna
Si iti voi spune dupa numele gasit
Cand vei citi scrisoarea sa-ntinzi mana
Citindu-i chipul tocmai definit.

Postat de Xerotemus
Data postarii: 24 noiembrie 2011

O pagina deschisa pentru ganduri ce se vor recunoaste, intalnite intr-un timp si totusi in afara timpului pamantean, o tacere prelunga menita sa aduca sunete de departe, potrivite doar pentru cei ce se recunosc.
Iubirea nu-i pentru orbi, pentru furi, pentru grabiti, nici pentru tematori; Au tot timpul din lume sa se lamureasca de drumul lor.
Din lume si nu din locul libertatii timpului!
Acest faimos si nu prea constientizat loc a libertatii este in sfera divinitatii, dar poate fi si in sufletul omului.
Astfel ca, daca iubirea nu-i vreo imprecizie, stiinta nici atat!
Sa incepem asadar pagina in Sonata lunii si gandindu-ne la Eminescu, dupa cum si el se poate gandi la noi.

Despre unele fenomene

Frumos ramane scrisul
Cand timpul isi atinge,
Cand nu-si mai plange visul
Vazandu-l cum se stinge

Frumosi in unitate,
Pereche revelata
Au scos din nedreptate
Iubirea sfaramata

Si au plecat din lume
Pe rand, la scurta vreme
Pe treptele cu nume
Ce au stiut sa-i cheme

Acolo au de toate
Si flori si coli de scris
Iar drept proprietate,
Petale de abis

Ce amplu paradis!

Iar la chemarea mintii
S-o face mare sfat
Si-i vor trimite sfintii
La locul implicat

Vedea-vor cei din lume
Indragostiti cum sunt
Ca Emin si perechea
Raspund la asa gand.

Postat de Xerotemus
Data postarii: 7 iulie 2011

De pe drum

De ar fi stiut de viscol
Ce domneste azi in lume
Rascolind tot ce-i ridicol
Si nu poate avea nume

N-ar mai fi sezut la masa
Ca sa scrie… O, Ramai!
Ori ar fi plecat de-acasa
Pe taramul nimanui

Ca ce-i dat sa se aseze
Peste inima-nteleapta
Are glas ca sa cuteze
Din trairea ce asteapta

Iar ce nu, nu-i de mirare
Ca traieste in tacere
Nestiut de nicio floare
Sa-i exprime vreo parere

De treceam si eu prin lucruri,
M-am gandit ca-s potrivit
V-am vazut asa de singuri
Si asa c-am indraznit.

Nu stiu cine esti, o, fata,
Dar traiesc in ochii tai,
De-ai privit la cer odata,
E de-ajuns cat sa ramai.

Si te simt tot mai frumoasa,
Fara sa te fi vazut.
Daca esti de timp aleasa,
Te-ai vazut la inceput.

Pot sa trec pe langa tine,
Pot sa te privesc din spate
Cat vom fi pe-aceasta lume
Se pot intampla de toate

Dar ca ochii tai din vise,
Ce ii stiu, fara sa-i vad
Nu sunt pagini mai deschise
In care sa ma incred !

Te iubesc dintotdeauna,
Te astept, fara sa stiu
Iar acum iti sarut mana
Ca mi-ai facut gandul viu !

Doar ca nimeni nu-mi da dreptul
Sa privesc in departari,
Mi-a spus mie Inteleptul
Mai batran de-atatea zari.

Ii voi respecta deci, sfatul
Sa las fata unde merge
Sa nu vina din inaltul
Cu vreun dor ca sa ma lege

Postat de Un baiat mergand
Data postarii: 26 ianuarie 2012

TE IUBESC…O POEZIE SCRISA ACUM 12 ANI…CU DOR PENTRU UN AMAR AMOR… (14 ani pe atunci)

In noapte, la lumina unei lumanari
Ma chinuie zeci si sute de-ntrebari
De ce te chem? ce am facut?
Departe esti, de ce nu uit?
Fierbinte lacrima ma chinuie mereu
De lipsa si de dorul tau
Si-amar si greu eu ma gandesc
Refuz sa cred, dar totusi….te iubesc
As mai putea da timpul inapoi
Sa nu ne mai gaseasca pe-amandoi?
Sa nu mai stiu ce-i aia suferinta
Sa nu-ti mai tin tie credinta?

NU, poate asa a fost sa fie
Atat de mult sa-mi placi tu mie
Fulgerator sa ma indragostesc
Si dupa ce-ai plecat nebuna sa iubesc
Ma-ntreb de nu-i vreo-obsesie de-a mea
Sau poate un pacat ce nu se va ierta
Ma-ntreb de nu esti demon inaripat
M-ai pacalit si-apoi departe ai zburat
NU! nu-i ca-n visul ce ma urmareste
Iubirea mea exista si ma mai iubeste!
Promit pe sangele din mine
Ca voi ajunge intr-o zi la tine
Voi spune multe cand te voi regasi:
….impreuna sa fim pana soarta ne va desparti
IMI ESTI PERSOANA DOUA DUPA DUMNEZEU
Caci te iubesc, iubire, TE VOI IUBI MEREU

Postat de VALENTINA
Data postarii: 23 octombrie 2011

CE VINA AM…

Ce vina am ca te-am iubit
Si am crezut in tine,
Ce vina am ca am dorit
Ca tu sa fii cu mine.

Ma intreb, ce vina am mereu,
Ca m-am indragostit de tine
Si c-ai ramas in sufletul meu
O dulce, vesnica iubire.

Ce vina am ca sa-ntimplat,
De tine sa ma-ndragostesc
Doar nu te-am cautat,
Doar nu ti-am zis ca te iubesc.

Ce vina am ca esti cu alta
Desi tu n-o iubesti,
Ce vina are acea fata?
De ce, o chinuiesti?

Sau poate sunt false cuvinte,
Si-o iubesti mai mult pe ea
Sau poate ea te minte?
Si iar apari in calea mea.

De ce in calea mea apari?
Daca nu ma iubesti,
De ce in calea mea apari?
Ca sa ma umilesti?

Ce vina am ca dragostea…
…este neimpartasita,
Ce vina am…
…ca doresc sa fiu iubita.

Daca nu ma iubesti,
Dispari din calea mea
Decit sa ma umilesti,
Mai bine plec din viata ta

Totu-n viata se plateste,
Iata ca platesti si tu.
Cum si eu am suferit,
Astazi suferi tu…

Postat de alexandra
Data postarii: 13 iulie 2011

In fiecare clipa eu ma gandesc la tine;
Tu pentru mine esti un vis ce nu se mai termina.
Si clipa care a trecut, si cea care-o sa vina
A ta va fi pe veci de veci, si ea, si-a ei lumina…

Postat de lidia radu
Data postarii: 17 iunie 2011

Poezii de dragoste