Cum treci mai usor peste o despartire dureroasa

Sfaturi in dragoste

sfaturi in dragoste

Cum treci mai usor peste o despartire dureroasa

Motto: “E aşa de important să laşi anumite lucruri să treacă… Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că nimeni nu trişează, uneori câştigăm, alteori pierdem. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască efortul, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mândrie, ci pur şi simplu pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă discul, fă curat în casă, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!” (Paulo Coelho)

sfaturi in dragoste

Ai ajuns la concluzia ca nu mai e cale de intoarcere. Persoana iubita  te-a parasit fara sa-ti mai dea nici o speranta, sau a plecat peste mari si tari sau te-a ranit atat de tare incat ai vrea sa-i dai “delete” definitiv din viata ta. Statistic vorbind, e nevoie cam de o luna pentru a depasi momentele cele mai grele care urmeaza despartirii de cineva drag. Cu cat relatia a fost mai de durata, cu atat mai mult dureaza recuperarea, dar perioda cel mai greu de depasit e cea de inceput. Mai apoi lucrurile incep sa se reaseze incetul cu incetul, pentru ca timpul favorizeaza uitarea si face fiecare noua zi mai suportabila decat precedenta, pana cand – treptat – durerea se atenueaza…

Iti propunem o cură care echivaleaza cu una de dezintoxicare, fiindca – dupa o despartire dureroasa – orice gand sau traire legata de voi doi e ca o otravă care ti se strecoara in suflet. Si nevoia de a fi cu fiinta iubita – daca inca tii la ea– e asemeni dependentei de un drog. Dar nu renunta la tine de dragul nimanui!!!

Aceasta cură pentru inimile ranite urmeaza cronologic toate etapele prin care treci, dupa ce despartirea ti-a produs o adevarata trauma emotionala. In ordine cronologica, aceste etape sunt: negarea, revolta, acceptarea si – in cele din urma – vindecarea. De aceea, nu vei sari peste nici una din zilele procesului de recuperare. In fiecare zi vei avea ceva nou de facut. Fiecare zi in care ti-ai atins targetul inseamna un pas inainte, o batalie castigata. Daca nu reusesti, incearca in zilele urmatoare.  Cu perseverenta, vei reusi in cele din urma…

Ziua1: Descarca-te prin plans!
Rupe orice contact cu lumea din afara, cu prietenii. Spune-le ca ai nevoie sa fii singura cu gandurile tale…  Inchide-ti telefonul si ia-ti liber cateva zile de la scoala sau serviciu. Spune-le ca esti bolnava. Si chiar asa este. Inima ta e frântă in mii de bucatele…  Plangi atat cat simti nevoia… pana simti ca ti-ai mai usurat sufletul…

Ziua2: Iesi din rutina zilnica!
Azi ai voie sa faci lucruri pe care te feresti sa le faci de obicei.  Poti sa te indopi cu pizza, cola si dulciuri cat vrei, asta ca o compensatie… dar numai astazi…  Poti sa-ti neglijezi aspectul fizic…  pentru o zi… azi nu te piepteni, nu te depilezi, nu faci gimnastica de intretinere…azi ai voie sa nu dai cu aspiratorul si sa nu faci patul… ca oricum nu ai chef de nimic…

Ziua3: Faza de negare
Orice trauma emotionala trece prin faza de negare…  e poate o reactie de raspuns a mintii care nu accepta inca ideea despartirii de el… asa ca azi te vei comporta ca si cum nimic nu s-a intamplat… nu te vei concentra pe durerea din sufletul tau…  lasa-i timp suficient mintii sa se obisnuiasca cu ideea despartirii, cu noua stare in care te afli… iti vei petrece ziua uitandu-te la filme si seriale… ca si cum nimic rau nu s-ar fi intamplat… urmareste mai ales comedii si evita filmele de dragoste… sau joaca jocuri pe calculator…

Ziua 4: Sterge-l din viata ta!
In faza de negare e posibil sa apesi din greseala butonul de panica. E posibil sa-ti fulgere o idee de genul: sa incerc sa vorbesc cu el, poate ca mai e o cale de intoarcere. Nu fa greseala asta! Analizeaza situatia. Motivele pentru care vrei sa te intorci la el, in faza asta – dupa ce zilele trecute voiai sa-l faci disparut din viata ta – sunt total irationale: nu stii cum e sa fii singura, te-ai obisnuit cu el, ti-e teama ca vei ramane pe dinafara…  Daca vrei sa te impaci pentru ca nu stii sau te temi sa fii un timp solitara, faci cea mai  mare greseala! Nu lasa panica sa-ti dirijeze viata!

Vei vedea ca singuratatea iti poate fi un bun aliat pentru ca iti arata lucrurile pe care nu le vedeai inainte. Te invata sa te asculti si sa te intelegi mai bine pe tine. Care iti sunt nevoile, dorintele, aspiratiile… Doar daca vei reusi sa fii un timp singura, doar tu cu tine, vei sti ce sa cauti la un partener, fara sa te arunci in bratele primului care iti iese in cale… vei vedea ca nu e bine sa-ti cladesti respectul de sine pe parerea barbatilor… vei invata sa alegi partenerul de drum lung potrivit pentru tine, alaturi de care sa te poti simti fericita si implinita…

Dupa ce ai reflectat mai adanc si ti-ai confirmat inca o data ca nu mai exista cale de intoarcere, vei arunca tot ceea ce iti aminteste de el (cadouri, scrisori, biletele, lucrurile lui etc). Sau le poti pune pe toate intr-o cutie pe care s-o ascunzi intr-un loc greu accesibil, ferit privirilor… Sterge-i numarul de telefon, adresa de e-mail si – in general – tot ce ti-ar putea aduce aminte de el…  Toate aceste gesturi concrete vor sugera mintii tale ca trebuie sa-l stergi si din amintirea ta… si din viata ta…

Ziua 5: Plangi din nou!
Acum, ca ai indepartat tot ce ti-ar putea aduce aminte de el, s-ar putea sa traiesti o senzatie de gol si singuratate… Asa ca fa-ti provizii de servetele si pune-te din nou pe plans. Nu incerca sa-ti opresti lacrimile, dă totul afara din tine, toata tensiunea acumulata in sufletul tau!  Imagineaza-ti ca cu fiecare lacrima cazuta din ochii tai se diminueaza si sentimentele tale pentru el, se estompeaza amintirea lui… si chiar asa este…  cu fiecare zi care trece, simti din ce in ce mai putina durere in suflet…

Ziua 6: Fii furioasa!
Ti-ai plans destul de mila!  Nu e bine sa ramai prea mult in starea asta, ca risti sa te transformi intr-o victima…  De aceea, azi e timpul sa privesti relatia voastra dintr-o alta perspectiva. Cea de combatant. Asa ca azi ai voie sa fii furioasa. Ai voie sa te enervezi pe el pentru ceea ce ti-a facut. Chiar daca v-ati despartit in termeni relativ amiabili, de genul “ne-am despartit dar ramanem prieteni”, tot sunt motive sa dai frâu liber furiei. Nu se poate sa nu fi gresit el cu ceva, altfel ati fi si acum impreuna. Trebuie sa incerci sa iti eliberezi furia si sa o indrepti asupra lui! Daca nu vei face asta, iti vei redirectiona toata furia asupra ta si asta ar fi foarte rau. Risti sa cazi in depresie… Nu te condamna la o viata lipsita de sperantă!

Aminteste-ti toate momentele in care te-a suparat si elibereaza-ti furia! Poti sa-ti suni prietenele si sa le spui toate lucrurile astea. Sau sa intri pe mess, sa discuti cu altii …  fii nemiloasa cu el!

Ziua 7: Elibereaza furia din tine!
Vei mai sta un timp in aceasta zona a furiei, pâna reusesti sa dai afara tota amărăciunea acumulata. Fa o lista cu toate defectele lui si toate minusurile din povestea voastra: indoielile, otrava din suflet cand ii fugeau ochii la alta, durerea de a te sti inselata, umilinta la care te supuneai acceptandu-i toanele, modul indiferent sau agresiv in care te trata uneori, ispravile sale amoroase de prin cartier  etc. Gandeste-te ca nu va mai trebui sa le suporti. Parca incepi deja sa te simti mai bine. Striga in gura mare sau fa o listă cu toate invectivele pe care ar merita sa i le arunci in fată: nemernic, obsedat, jegos, libidinos, imbecil, trepanat, retardat, mitocan, ticalos…  si lista poate continua cu cele mai urate si murdare cuvinte care iti vin in minte…

Ziua 8: Razbuna-te!
Bineinteles, nu e indicat ca razbunarea sa ia forma concreta, de genul: pun niste gealati sa-l bata sau arunc cu vitriol pe fata noii lui prietene care se intampla sa fi fost si cea mai buna prietena pe care credeai ca o ai…  Nu te cobora la nivelul asta. Esti mai buna de atat. Alege razbunarea ca exercitiu de imaginatie. Cum o sa-l faci sa se simta umilit si sa isi regrete comportamentul fata de tine. Imagineaza-ti situatii, scenarii in care tu esti in pozitie favorabila si el e pus in inferioritate. Amuza-te pe seama acestor scenarii!  Incearca sa apelezi la simtul umorului din tine. El va iesi la iveala, ca o compensate psihica dupa tristetea din zilele trecute. Poti exprima furia fata de el, razand la orice situatie din trecutul vostru sau situatie prezenta care ti se pare comica!  Fa haz de necaz!

Ziua 9: Iesi in natura!
Dupa ce ai stat mai mult in casa plângând moartea relatiei voastre, iesi undeva in sânul naturii, in afara orasului cu masina sau intr-un parc linistit, inconjurat de multi copaci.  Verdeata din jur are proprietatea de a absorbi gandurile negre si tristetea din sufletul tau. Stai la umbra unui copac mare sau – daca e iarna – mergi sub copac si reazemă-te de trunchiul lui. Stai asa cateva minute, incercand sa te linistesti. Cand te vei intoarce acasa o sa vezi ce revigorata o sa te simti.

Ziua 10: Comunica tuturor despartirea voastra!
Azi vei fi in stare sa discuti cu cunoscutii, prietenii, anuntandu-le despartirea, daca nu ai facut-o pana acum… Ai ajuns in etapa in care esti capabila sa abordezi acest subiect dureros. Chiar daca durerea mai e inca prezenta… E si un mod de a te obisnui treptat cu ideea ca nu mai sunteti impreuna.

Prietenii vor incerca sa te consoleze si vor prelua o parte din incarcatura negativa din mintea si sufletul tau.  Dar, in fond, pentru asta sunt prietenii, ca sa ne ajute cand avem nevoie…  O sa simti ca o parte din greutate s-a mai luat de pe sufletul tau…

Ziua 11: Schimba-ti obiceiurile!
Alege un traseu diferit spre serviciu sau scoala, schimba magazinul in care faci de obicei cumparaturile, schimba cluburile si cafenelele pe care le frecventai, evita locurile in care l-ai putea intalni… Ai ajuns in faza in care incepi usor sa te desprinzi de amintirea lui, nu risca o intalnire cu el!  Daca totusi te intalnesti cu el inopinant, evita-l, treci pe partea cealalta a strazii, nu-l privi, nu-i vorbi…  Sau poti trece indiferenta pe langa el, ca si cum n-ar exista…  daca incearca sa te salute sau sa te abordeze, ignora-l…  Indiferenta ta o sa-l doara mai mult decat orice… Daca il intalnesti impreuna cu prietena, aduna-ti toate fortele si adopta aceeasi atitudine de detasare… contactul cu realitatea te va motiva cu atat mai mult sa incerci sa-i ingropi amintirea, sa scapi de obsesia lui… Daca treci cu bine peste momentul intalnirii, savureaza-ti victoria… si rasplateste-te cu ceva! O prajitura delicioasa, o carte interesanta, sau ceva nou care sa-ti faca placere!

Ziua12: Ziua purificarii spirituale
Daca esti credincioasa, mergi la biserica, fie in timpul unei slujbe religioase, fie cand e putina lume, daca te simti mai bine asa… Ti-ar face bine si daca te-ai spovedi astazi…  Stii cat de usurata te simti dupa o spovedanie, daca ai mai facut asta pana acum…  Daca ai tendinta sa  iti indrepti toata revolta asupra divinitatii pentru trauma emotionala prin care ai trecut, nu uita ca totul se intampla cu un motiv… poate ca tot raul e spre bine, dar tu nu poti sa vezi limpede acum…  peste un timp vei privi lucrurile altfel, din alta perspectiva…

Stai in biserica cat de mult poti, cu sufletul deschis spre divinitate…  Roaga-te intens!  Esti intr-o stare psihica in care te poti ruga profund, cu lacrimi in ochi ! Ai incredere in ajutorul divin!  Vei reusi sa treci cu bine peste aceste momente grele…
Daca nu esti credincioasa, alege un loc in care te simti bine, linistita, in natura sau la tine acasa si fa un exercitiu mental:  incearca sa-ti imaginezi ca te scalzi intr-un ocean de iubire…totul in jur e iubire, o iubire care ti se ofera neconditionat, te simti aparata si protejata,  ti-e bine, mintea se goleste de ganduri si in suflet simti o stare de pace interioara… Reia aceste exercitii oricat de des poti, in zilele urmatoare.

Ziua 13: Redescopera-te!
Azi vei medita asupra ta…  vei incerca sa te apropii de esenta ta, de sinele tau…  de cine esti tu cu adevarat, dincolo de aparente… vei constata ca esti capabila de atatea lucruri de care nu te credeai in stare, pentru ca pana acum le faceai doar in doi… Acum te poti aprecia mai mult cand iti dai seama ca poti si singura!

Mediteaza si asupra tristetii de moment, spunandu-ti ca e doar o stare de tranzitie, ca tristetea din suflet se atenueaza cu fiecare zi care trece… Vei face acest exercitiu mental de mai multe ori in timpul zilei.

Ziua 14: Invata sa te iubesti pe tine insati!
Parca durerea sufleteasca s-a mai diminuat … Dar e inca prezenta… gandeste-te la sufletul tau ca la o floare de o frumusete neasemuita  si incearca sa-l inconjori cu iubire, cu caldura, ca pe ceva delicat…  e o iubire pe care vei incerca sa o indrepti asupra propriei persoane… invata sa te iubesti, daca nu ai facut-o pana acum… nu vei avea parte de iubire in viitor daca nu inveti sa te iubesti in primul rand pe tine… Daca ai reinceput  activitatea, fa acest exercitiu mental in timpul zilei cand ai cateva momente de ragaz, sau seara, inainte de culcare… te vei simti mai bine, revigorata…

Ziua 15: Dispari pentru o zi!
Rupe contactul cu cei apropiati si incearca sa mai petreci o zi cu tine insati. Azi vei incerca sa te agati – ca de un colac de salvare – de acele lucruri care te fac sa iti spui ca viata e frumoasa si merita traita!  Fa ceea ce iti place cel mai mult!  Umple-ti rucsacul cu provizii pentru ziua intreaga si viziteaza locuri pe care iti doreai de mult sa le vezi, mergi prin galerii de arta, muzee, la film, la teatru, la un concert, urca pe munte, fugi pentru o zi la mare! Sau asculta muzica daca asta iti linisteste sufletul… pana nu mai poti!  Dar fara sporturi extreme, oricat de mult te-ar tenta! Inca nu ti-ai refacut echilibrul interior si cine stie ce idee nebuneasca ar putea sa iti vina! Traieste, fa ceva ca sa simti ca esti vie, pana ajungi sa recunosti ca sunt atatea lucruri frumoase pe care nu le-ai cunoscut inca si pe care merita sa le incerci!

Ziua 16: Shopping!
E timpul sa iti schimbi decorul din camera ta. Fa planuri si proiecte despre modificarile pe care ai vrea sa le faci! Cumpara cateva lucruri noi, o veioza, draperii, o floare, un bonsai, un sfesnic, un tablou, o icoana, obiecte de decor etc… Sunt doar cateva sugestii… Alege culori vesele, calde, care sa-ti schimbe starea psihica… Mergi prin magazine si clateste-ti ochii cu lucruri frumoase! N-ar strica sa iti iei si prietenele cu tine! Ele vor face tot posibilul sa te inveseleasca!

Ziua 17: Redecoreaza-ti camera!
Camera ta a fost locul in care ti-ai plans nefericirea.  A sosit momentul sa faci curatenie, atat la nivel fizic, cat si spiritual… Azi vei face curatenie generala, vei rearanja mobilierul, vei plasa obiectele noi cumparate…  Scoate din casa orice lucru care are legatura cu el, care iti aminteste de el…  La final aprinde tămâie sau smirnă, sau  niste lumanari…  Si vei schimba nu numai decorul, dar si mirosul camerei… Alege tămâie si lumanari parfumate, dar in nici un caz arome care iti amintesc de el… Fa tot posibilul sa iti creezi un ambient cat mai placut!

Ziua 18: Exercitii de autosugestie!
Schimbarea de decor sugereaza si schimbarea din viata ta, din care el nu mai face parte… Imagineaza-ti ca toate sentimentele tale pentru el sunt adunate intr-un sertar din dulap, dupa care arunci dulapul… definitiv…

Puterea autosugestiei e mare…  Poti sa-i sugerezi subconstientului orice, pentru ca el asimileaza orice trăsnaie, e lipsit de simt critic si de discernamant… Foloseste doar afirmatii pozitive si fa acest exercitiu cat de des poti…. Dar fara a folosi cuvintele “nu” si “trebuie”…  Un exemplu: “ Simt o stare profunda de liniste interioara… Ma scald in lumina… Lumina imi patrunde tot corpul si ma simt bine, protejata… Camera arata mai bine acum si asa este si viata mea !  Mai luminoasa si mai plina de satisfactii!  Ma bucur din plin de ea“.

Gandeste-te ce vrei sa schimbi in viata ta si cauta pe net exemple de afirmatii pozitive care sa-ti sporeasca increderea in tine si optimismul. Alege maxim 10 afirmatii pe care sa le citesti zilnic cu voce tare, dupa ce le-ai copiat  in format mare pe o foaie A4.

Toate aceste exercitii iti vor hrani fondul mental si fondul emotional, sustinandu-le si incurajandu-le  sa se dezvolte armonios…  Vei recrea armonia mai intai in interiorul tau si vei vedea ca treptat aceasta stare de armonie se va rasfrange si in exteriorul tau… Reia aceste exercitii si in zilele urmatoare pana obtii efectul scontat…

Ziua 19: Autoanaliza
A sosit momentul adevarului. Fa-ti o autoanaliza si sa vezi ce a mai ramas din sentimentele tale pentru el. Chiar daca imaginea lui te mai bantuie inca  si te bufneste plansul cand vezi anumite scene de dragoste din filme sau indragostiti pe strada,  incurajeaza-te spunandu-ti ca ce a fost mai greu a trecut! Ce a ramas nu sunt decat niste ramasite palide, care o sa se risipeasca si ele pana la urma…  Imagineaza-ti niste bucati de hartie luate de vant care dispar duse departe…  Vantul a risipit in cele patru vanturi si ultimele ramasiste ale sentimentelor tale pentru el… Te simti bine, purificata… Imagineaza-ti ca alergi prin zapada, ca totul e alb in jur, de o puritate si frumusete neasemuita…

Ziua 20: Alungarea depresiei
Daca inca te simti trista si debusolata, azi e momentul sa-ti aduni toate fortele si sa spui adio trecutului. Azi vei trai in prezent si – pentru a constientiza mai bine acest lucru – fa ca intreg corpul tau sa simta ca esti vie, ca traiesti, ca esti ancorata in AICI si ACUM. Azi vei face multa miscare si efort fizic: jogging,  skateboard, inot, tenis, patinaj, dat cu saniuta, bataie cu bulgari de zapada etc si lista poate continua…  in functie de preferinte si sezon… sau poti merge la sala sa tragi de fiare… Daca esti genul sportiv, probabil ca ai facut-o si in zilele anterioare. Poti alege un sport individual dar mai bine unul de echipa sau unul in care lupti cu un adversar… Competitia iti va antrena vointa si te va scoate din starea de pasivitate, daca nu ai reusit inca sa scapi de ea…  Miscarea – de preferat in aer liber – iti va asigura un somn profund, sanatos. Si daca in aceasta zi te-ai simtit mai bine ca de obicei, n-ar strica sa faci din asta o obisnuinta pentru viitor…

Ziua 21: Iesi cu fetele!

Baietii vin si pleaca, dar prietenele raman… daca nu ai prietene adevarate, de suflet, iesi cu amicele sau colegele…  poti merge chiar si intr-un club, dar alege unul in care esti sigura ca n-o sa dai ochii cu el… Incearca sa aprinzi atmosfera prin glume si discutii de-ale fetelor… elibereaza-te prin râs,  flirteaza cu necunoscuti, zambeste baietilor frumosi pe care ii vezi pe strada si fa orice lucru nebunesc care te-ar putea inveseli…  dar fara sa te pui in pericol si fara consecinte pe termen lung…  Ingredientele acestei zile sunt: buna dispozitie, dezinhibare, exaltare si o mica doza de nebunie…

Ziua 22: Scapa de obsesia lui!
Avantajul – atunci cand nu esti intr-o relatie – este ca ai voie sa-ti lasi imaginatia sa zburde in voie si sa visezi la printi si feti frumosi…  Intra pe net si cauta poze cu actori, cantareti, in general good looking men… admira frumusetea masculina…. te va ajuta sa te concentrezi si pe alti baieti  sau barbati…  mintea nu va mai gravita in jurul lui ca pana acuma…  imagineazati ca esti cu unul din tipii astia, imagineaza-ti scene hot…  Acest exercitiu de imaginatie te va ajuta sa ramai deschisa si altor optiuni…  pentru ca ceva sa se intample cu adevarat, primul pas e sa creezi acel lucru in mintea ta…  Legea atractiei functioneaza  si in relatiile interumane…
Vei face acest exercitiu mental si in zilele urmatoare…  vei simti in timp efectele lui binefacatoare…

Ziua 23: Gusta din plin libertatea!
Dupa faza de negare si de revolta,  ai facut deja primul pas spre vindecare, care este acceptarea. Esti libera sa visezi la cine iti place, ai scapat de teama ca l-ai putea face gelos…  Gandeste-te la tine asa cum erai inainte de relatia cu el… plina de viata, amuzanta, atractiva… redescopera acea parte din tine care inainte iti placea, te definea… elibereaza-ti toate trairile reprimate in timpul relatiei cu el…  parca incepi deja sa te simti mai bine…  Si pentru ca astazi incerci sa te simti libera ca pasarea cerului, priveste-te in oglinda si vezi ce schimbari poti sa aduci aspectului tau fizic…

Ziua 24: Schimba-ti look-ul!
Cel mai dificil lucru e sa iti rezolvi problemele legate de increderea in propria persoana. Un respect de sine sanatos e cea mai buna protectie. Dar, la o fata, increderea in sine merge mana in mana cu aspectul exterior.

Schimbarea look-ului – cu asta trebuie sa incepi marea transformare. Parul e cel mai usor de schimbat… il tunzi si ii schimbi culoarea… cauti prin reviste si pe net ceva care crezi ca te-ar avantaja…  ceva in acord cu personalitatea ta, cu cea de acum, cea schimbata… poti incerca o tunsoare noua,  la care ai visat pana acum, dar nu ai avut curajul sa o pui in aplicare… dar pentru ca succesul sa fie garantat, apeleaza la specialisti… un stilist nonconformist si care isi cunoaste bine meseria va sti ce sa-ti sugereze in caz ca nu ai nici o idee sau esti inca indecisa…

Ziua 25: Reinnoieste-ti garderoba!
Azi vei colinda prin magazine cautand haine noi si incercand sa-ti creezi un nou stil vestimentar… Daca vrei sa-ti pastrezi stilul de pana acum, o sa-l imbogatesti cu piese de vestimentatie noi si accesorii… nu te zgarci, daca iti permite buzunarul… tot ceea ce faci e pentru tine… Ideal ar fi sa te insoteasca si prietenele, cu care sa mai faci glume, sa schimbi impresii…  Febra cumparaturilor si flecareala cu prietenele sunt tot o forma de terapie…

Ziua 26: Ziua renasterii
Azi te vei simti ca o persoana noua, renascuta… Si noul tau look contribuie din plin la asta…  Vei proba toate hainele noi pe care le-ai cumparat, te vei admira in oglinda si iti vei spune: “sunt frumoasa, sunt atractiva, sunt irezistibila”…  si daca esti inca foarte tanara, ai de partea ta inca un atuu… Chiar daca nu arati ca fetele de prin reviste, trebuie  sa stii ca secretul femeilor percepute ca fiind frumoase sta in capacitatea de a se simti bine in pielea lor…  daca vrei ca inimile barbatilor sa bata mai repede cand te intalnesc, elibereaza-te de inhibitii, fii increzatoare in sarmul tau aparte si arata ca te simti  frumoasa… Visele nu zboara daca nu le dam aripi…

Ziua 27: Reinventeaza-te!
Acum – ca ai renascut – e timpul sa incerci o transformare mai mult sau mai putin radicala asupra ta. Ai reusit deja o transformare a aspectului exterior, dar nu te vei opri aici. Vei incerca sa scapi de unele mici obiceiuri rele (sedentarismul, indopatul cu dulciuri, prea mult timp pierdut la calculator sau vorbind la telefon etc.) si sa incepi sa iti cultivi cateva obiceiuri sanatoase (preocuparea pentru silueta si  eventual tinerea unei diete, forma fizica buna, practicarea unui nou sport, lectura, plimbarile in aer liber,  invatarea unui nou instrument, a unei limbi straine, pictura etc). Sunt doar cateva sugestii, posibilitatile sunt nenumarate, in functie de preferinte si inclinatii… s-ar putea sa iti gasesti o noua pasiune, trebuie doar sa incerci… Cultivarea unor obiceiuri sanatoase, care cu timpul sa devina deprinderi inseamna un pas urias inainte…  Incepe sa lucrezi asupra ta, iesi din starea de lene si pasivitate! Incearca sa devii o persoana noua, mai dinamica, mai vesela, mai plina de viata! Activitatea intensa te va face sa simti ca traiesti, ca respiri viata prin toti porii…

Ziua 28: Iesi din nou in lume!
Din momentul in care ai inceput sa te reinventezi, te indrepti deja cu pasi mici spre ideea unei noi relatii…  Va mai trece ceva timp pana te vei simti pregatita sa-ti deschizi inima catre altcineva, dar – cu fiecare zi in care faci ceva pentru dezvoltarea ta personala -  te apropii de acel moment… care trebuie sa te gasesca in forma maxima!

Ai ajuns in faza in care esti pregatita sa socializezi si sa-ti extinzi cercul de cunoscuti. Sa iesi pe piată – cum se spune. Poti sa te inscrii intr-o retea de socializare (gen facebook) daca nu ai facut-o pana acum, sau poti sa-ti faci un blog in care sa iti exprimi idei, trairi, opinii, tot ce-ti trece prin minte… Poti flirta cu necunoscuti pe mess, daca ti se pare amuzant,  ca sa te antrenezi pentru intalnirile viitoare… Spune-ti tot timpul ca esti o persoana pe care oricine si-ar dori-o ca partenera…

Inscrie-te la cursuri de instruire intr-un domeniu care te intereseaza, ia-ti abonament la sala si apuca-te de fitness daca nu ai facut-o pana acum,  inscrie-te la diverse cursuri de dezvoltare personala…  Pe langa faptul ca te vei initia in domenii care te intereseaza, iti vei crea oportunitati de a-ti face noi prieteni, printre care e posibil sa il intalnesti pe el, viitorul prince charming. Poate ca nu va fi neaparat ceea ce-ti doreai, poate ca va fi doar o relatie de tranzitie, dar stii cum se spune: “cui pe cui se scoate”. Cert e ca amintirile alea dureroase legate de “raposatul” se vor estompa si iti vei indrepta atentia asupra celui de langa tine.

Ziua 29: Ziua bilantului
Ai intrat deja intr-un ritm de viata care s-ar putea sa ti se para ametitor daca ai facut prea multe transformari in viata ta. Dar asta a fost si scopul: sa te ingropi in munca si in activitati, ca sa nu cazi in butoiul cu melancolie gandindu-te in fiecare zi la ce-ai avut si ce-ai pierdut.  Azi e momentul sa-ti acorzi putin  ragaz. Vei medita la tot ceea ce s-a intamplat intre tine si fostul. Poti face aceasta analiza intr-o maniera mai obiectiva, pentru ca ai reusit in mare parte sa te detasezi de umbrele trecutului. Unde ai gresit tu? Unde a gresit el? Ce ai invatat din aceasta experienta? Pana unde poate merge compromisul intr-o relatie? Ce vei face in viitor ca sa nu mai suferi din iubire? Cum sa-ti creezi relatii armonioase?

In trecut nu te-ai complicat cu planuri de viitor. Ai lasat viata sa curga in ritmul ei, fara sa incerci sa-i schimbi cursul, fara  sa lupti pentru fiecare pas care duce la implinirea viselor tale.  Despartirea de persoana iubita a fost traumatizanta, dar a reusit sa te scoata din starea de inertie. A fost catalizatorul care te-a determinat sa te transformi, sa lucrezi asupra ta, sa evoluezi.  E meritul tau ca ai reusit sa faci dintr-o experienta negativa un lucru pozitiv. Oricat de mandra esti de realizarile tale, nu te culca pe laurii victoriei!  Ocupa-te in continuare de dezvoltarea ta personala si fii pregatita pentru orice provocare pe care ti-o rezerva viata!

Ziua 30: Sarbatoreste succesul! Party time!
Cura de “dezintoxicare” de fantasmele trecutului a luat sfarsit!  Te simti vesela si puternica. O supravietuitoare. Desigur, victoria a avut pretul ei, dar tu ai fost dispusa sa-l platesti. Si victoria e cu atat mai placuta daca batalia a fost grea. E momentul sa sarbatoresti victoria ta cu o petrecere. Cheama-ti vechii prieteni si pe cei noi. Invita-i si pe prietenii prietenilor. Poate in cercul asta mai larg de cunostinte o sa pui ochii pe cineva. Daca inca nu te simti pregatita, nimic nu te impiedica sa te simti bine, sa te distrezi, sa flirtezi. Viata e frumoasa. Priveste senina spre clipele ce vor veni. Asteapta plina de incredere pana trenul va opri in din nou in gara iubirii. Ai inca atata dragoste de daruit si de primit… Trebuie doar sa lasi ca lucrurile sa se intample…

Sfaturi generale:

In toata perioada de recuperare fa-ti promisiuni fata de tine si ai grija sa le respecti. Sub nici o forma nu vei ceda ispitei de a-l contacta.

Nu te amagi singura spunandu-ti ca despartirea este poate temporara si ca se va intampla o minune care sa va readuca impreuna. Exista o posibilitate, dar cel mai adesea nu se intampla asa. Si daca totusi se intampla, puncteaza faptul ca e ultima sansa pe care i-o acorzi!

Nu il suna, chiar daca ai impresia ca – auzindu-i vocea – o sa te simti mai bine. S-ar putea ca dupa aceea sa te simti mai rau si el s-ar putea sa se folosesca de acest prilej ca sa te faca sa il ierti. Daca vocea ta interioara iti spune ca despartirea – oricat de dureroasa – e cea mai inteleapta optiune, ascult-o si nu ceda sub impulsul unei slabiciuni de moment.

Daca simti nevoia sa discuti despre relatia voastra, despre starile prin care treci, suna pe oricine altcineva (mama, o prietena, o cunostinta, terapeutul etc).

Nu ii trimite mesaje pe telefon sau e-mailuri, nici macar acele materiale funny, pe care le trimiti tuturor cunoscutilor din agenda ta. Ca sa te asiguri de acest lucru, sterge-i adresa de e-mail de la contacte.

Nu incuraja pornirile prietenilor sa aduca vorba despre el, indiferent daca e vorba de lucruri pozitive sau negative.

Daca mai ai lucruri ramase la el sau el mai are lucruri la tine, nu-ti da intalnire cu el sub acest pretext si roaga pe cineva cunoscut sa se ocupe de problema asta.

Nu raspunzi la telefon daca te suna, iar daca cineva te suna cu numar restrictionat nu raspunde. Motivul pe care il poate invoca atunci cand te suna e ca vrea sa vada cum te simti, dar de fapt el incearca terenul, sa vada daca ii mai acorzi o sansa.

Nu apelezi sub nici o forma la ghicitoare sau oracole, care ar putea sa te induca in eroare. Esti vulnerabila, suferi de dorul lui si s-ar putea sa te agati de o umbra de speranta, fara sa fie cazul.

Mai greu e atunci cand el iti este coleg de scoala sau de serviciu. Nu il vei putea evita, dar nu i te adresa direct si nu-i raspunde atunci cand te interpeleaza. Cand acest lucru nu este posibil (sunt probleme de serviciu sau legate de scoala in care e absolut nevoie sa comunicati sau sa colaborati) vorbeste-i cat mai rece, indiferent si strict la obiect.

Daca iti poti permite, cateva sedinte de psihoterapie s-ar putea sa te ajute sa treci mai usor peste trauma despartirii. Confesiunile iti elibereaza sufletul de incarcatura emotionala acumulata. Daca nu-ti poti permite sa mergi la cabinetul unui psiholog, un prieten adevarat poate sa iti fie de mare folos, daca este plin de compasiune si un bun ascultator.

Cat de util ti-a fost acest articol? Posteaza mai jos comentariile tale.

Sfaturi in dragoste

de celestinne
Categorie: Sfaturi in dragoste

105 răspunsuri la Cum treci mai usor peste o despartire dureroasa

  1. 66
    Ciprian spune:

    A ajutat mult , multumesk:D , merge si la Baieti:D
    w

  2. 65
    florinu spune:

    trec printro despartire extrem de dureroasa pt mine si tot ce am gasit pana acuma sunt numai sfaturi pt suferinta femeilor care au trecut printro despartire in schimb plang am cosmaruri si cand ma gandesc ca cea care ma parasit a reusit sa o faca cu atata usurinta de parca am fost cateva zile impreuna nu 5 ani deci nu stiu ce metoda sa mai aplic ce sa mai fac plus ca lucrez departe de casa si familie pt totul e un cosmar care nu se mai termina am nevoie de un raspuns pt ca sunt foarte rau avariat dupa toate astea si au trecut mai mult de 5 luni de la despartire

  3. 64
    Andra spune:

    Acum 3-4 saptamani am cunoscut un baiat. Desi el avea prietena se tot dadea la mine, iar eu nu “l-am refuzat” deoarece imi placea de el. La vreo saptamana am intrat intr-o relatie cu el care a durat doar 5 zile. El se schimbase foarte mult, era de nerecunoscut. Ma tot mintea ca s-a despartit de acea fata si ca ma iubeste. Noi eram din aceeasi gasca asa ca in fiecare seara ne vedeam afara, stateam impreuna, ne tineam de mana etc. Insa el era schimbat pe zi ce trecea, din ce in ce mai mult. Cand venea afara nu ma mai saluta, era tot timpul cu gandul in alta parte, nu vorbea cu nimeni. Mi-am dat seama ca ascunde ceva. Dupa o saptamana am aflat ca s-a impacat cu fosta iubita si ca nu vroia sa-mi spuna(bineinteles, nici ea nu stia de mine, nici eu nu stiam de ea). Cum pot sa-l uit? Ce pot sa fac? Il vad in fiecare seara, se aseaza tot timpul langa mine, i-am spus sa pastreze distanta, sa incerce sa ma evite, dar nu pot sa-l indepartez deloc. Plus ca intr-o seara l-am vazut ca se dadea la cea mai buna prietena a mea. Multumesc!

    • 64.1
      Consilier spune:

      Pe aici din intamplare.Poate acum esti bine.Din ce spui aici,ai intalnit un tip de cuceritor de profesie.Vrea sa aiba o lista lunga cu care sa se laude ce macho este el.Iubeste-te si respecta-te si evita astfel de figuri.Fii selectiva si supune testelor riguroase pe cel ce poate-l vei primi in viata ta.Esti pretioasa si tu decizi.

  4. 63
    adelina spune:

    Din octombrie trec printr-o situatie groaznica si nu imi pot reveni.Am avut o relatie de aproape 4 ani si intr-o zi am descoperit ca sunt inselata.Eu am pus tot sufletul in acesta relatie.Am incercat sa discutam, dar se enerva, nu zicea nimic si pleca.in decembrie m-am hotarat si l-am scos afara din casa mea.Nu l-am mai cautat, dar la sfarsitul lui ianuarie m-a cautat el.L-am primit si a mai venit din cand in cand in februrie si in martie.Acum merge din nou la cealalta, iar eu sufar si plang zilnic.Mi-a dat din nou sperante si din nou mi-a inselat asteptarile.Realizez ca pt el nu am fost decat o carpa pe care o folosea doar cand avea nevoie, si cu toate astea nu il pot uita.M-am si umilit in fata lui si acum regret, dar ce am suflet numai eu stiu.in fiecare zi ma gandesc la el, nu am chef de nimic, am slabit foarte mult si nu pot sa mi-l scot din gand, din inima, din suflet.Stiu ca, probabil, o proasta mai mare ca mine nu exista, dar ce pot sa fac daca ce port in suflet este peste puterile mele de a-l uita!Ce sa fac si cum sa fac sa mi-l scot din suflet?Sperante nu mai vreau sa imi fac, mai ales ca si-a gasit pe altcineva mai tanara ca el cu 20 de ani.Mi-e teama ca daca ma mai cauta nu am suficienta putere sa nu il primesc.Ma doare golul lasat in suflet, ma doare singuratatea si fiecare coltisor din casa imi aminteste de el.Cum sa fac sa imi fie mai bine?

    • 63.1
      popescu florentins spune:

      Buna Adelina,
      E greu de dat sfaturi, int-o situatie asemanatoare cu a ta ma aflu si eu. Eu stiam de la inceput ca e insurat, dar m-am indragostit de el. Relatia a durat 5 ani. De 1 an nu mai vorbim, nici nu as putea spune ca m-am vindecat, l-am iubit prea mult, dar am observat ca viata e frumoasa si fara el. Ma simt mai bine. Fa lucruri care iti plac!

  5. 62
    Emma spune:

    tot timpul pleaca ma lasa singura nu raspunde la telefon

  6. 61
    Emma spune:

    tocmai am iesit dintr-o relatie si nu ma pot obisnui fara el am stat 6 anii impreuna in aceias casa si nu stiu ce sa fac sa uit de el

    • 61.1
      Dr Love spune:

      orice zi care trece iti va diminua durerea din suflet… priveste fiecare zi ca o batalie castigata… dar pana sa castigi razboiul va mai trece ceva timp… cu cat relatia a fost mai de durata si mai profunda, cu atat ai nevoie de mai mult timp de recuperare… nu te astepta la minuni peste noapte… doar firile superficiale uita asa usor o legatura care ti-a ocupat totusi niste ani din viata….

  7. 60
    Adi Ady spune:

    Am citit mai toate articolele de pe aici si am constatat ca raspunsurile sunt pertinente si foerte rationale. D eaccea m-am hotarat sa-mi spun si eu povestea si poate sa primesc un raspuns care sper sa fie in concordanta cu ceea ce gandesc eu acum. Deci vin dupa o casatorie de 17 ani in care am inceput-o cu stangul , recunosc “calcand” alaturi dupa numai 1 an de zile ! Greseala pe care nu am repetat-o in cei 16 ani dupa ce s-a intamplat. Dar dupa primul an in care am comis-o intamplare sau nu si ea a facit acelasi lucru eu afland nu am reusit sa identific exact motivul , subconstientul spunandu-mi ca a fost ca o “razbunare” . Am acceptat cu greu sa merg mai departe si am facut-o numai datorita faptului ca socrul meu a luat parte la discutiile dintre noi doi si a “urecheat-o” zdravan . Din acel moment eu m-am inchis in mine si intotdeuna ma apasa gandul acesta si incepusem dupa mici certuri banale sa nu mai vorbesc ( in sinea mea stiam ca am dreptate in acele certuri si asteptam sa vina ea la mine si sa desfacem cearta ) . Din pacate aceste ore de necomunicare se transformau in zile si pe cat trecea timpul ajungeam chiar la o saptamana sau doua , dupa care venea impacarea ca din senin si ne reluam iarasi viata normala cu iesirile cu prietenii , plimbari , concedii etc.
    Acum 6 ani dupa o asemenea cearta a fost ceva diferit : s-a intamplat sa nu vorbim pana exact in ziua de revelion si ea a hotarat sa mearga de revelion la niste prieteni iar eu nu . La 11 noaptea i-am trimis mesaj ca daca nu vine sa fim impreuna la schimbarea anului eu pun punct mariajului. Am incercat sa fortez nota ( nu aveam de gand sa fac asta oricum pentru ca mi-am dat seama cat de mult o iubesc poate si datorita faptului ca este a 2-a persoana pe lume caruia ii dau tot ce am , prima fiind mama mea care din pacate m-a parasit din lumea aceasta la 19 ani ) . Nu a venit la 12 noaptea , eu am fost oarecum incurcat pentru ca orgoliul imi spune ca invinge iubirea pe care i-o purtam si am avut in urmatoalele zile un comportament agresiv ( prin vorbe, nu am ridicat niciodata macar un deget asupra ei ) . Intr-una din seri dupa o asemenea cearta a luat masina si a disparut. Am incercat zadarnic sa dau de ea cateva zile , nu raspundea la telefon , parintii si fratele ei asemenea. Peste acele cateva zile am mers cu parintii mei la parintii ei , si am discutat acolo impreuna cu ei unele din problemele noastre printre care si acest comportament al meu de a fi tacut . Am ajuns la concluzia ca ar fi bine sa stam separati o luna de zile si apoi sa luam o decizia. Ea si-a luat concediu si a mers la o ruda la vreo 150km de localitatea unde locuiam . Dupa luna de gratie am avut iarasi discutii numai eu cu ea si ne-am promis sa incercam sa schimbam acolo unde am considerat ca greseam fiecare. Lucrurile au fost ok timp de 3 ani , mici certuri normale…intr-o familie. Dupa trei ani ma contacteaza un barbat care mi-a trmis poze cu ea dezbracata si mi-a spus ca a avut o relatie cu ea timp de 6 luni ! I-am aratat ce am primit , am fost “socat” a vrut sa nege dar probele erau prea evidente si si-a asumat gresela cu xplicatia ca EU sunt de vina . Am vrut sa pun capat mariajului dar intamplarea a facut sa apara o oferta de munca pentru amandoi in strainatate si am fost foarte uimit ca a fost de acord sa mergem ea avand un serviciu Foarte bun dar eu fiin putin in impas cu firma pe care o aveam. Am uitat sa mentionez ca fostul amant lucra in aceeasi institutie si primul meu gand a fost : ok a acceptat ca a fost o greseala ceea ce a facut si chiar vrea sa mergem mai departe pe drumul nostru. Am plecat in strainatate , primul an a venit numai ea acasa pentru 2 saptamani si am ajuns exact acum doi ani. Intre timp cand ne mai ciondaneam am observat ca deja ea nu mai era chiar deloc interesata sa vina la mine sa vorbim sa incercam sa detensionam situatia ci astepta la mine sa fac primul pas , pas pe care il faceam dupa cateva zile…seara in pat , dupa care totul revenea la normal. Acum doi ani am fost impreuna acasa am sarbatorit cu parinti , frati , surori si prieteni dupa care ne-am intors la munca in strainatate. La nici o luna de zile ( eu munceam , ea era in somaj ) am gasit pe messul ei ( culmea nu aveam secrete la parolele de messunul fata de altul ) conversatii cu acelasi barbat cu care avusese ea relatia de 6 luni.
    Am incercat sa ma folosesc de acele conversatii si sa ii dau subtil de inteles ca toate intre noi pot fi bune si frumoase dar intr-o seara cand am ajuns acasa de la munca , ea nu mai ear si nici….valiza ! Am sunat pe frate ei , nu stia nimic. Dupa o saptamana am reusit sa dau de ea pe messenger si i-am spus acelasi lucru : daca in 3 zile nu este inapoi poate sa mearga sa bage actele de divort. Am realizat mai tz ca s-a intalnit cu respectivul si nu au banut numai o cafea…dar cert este ca in 3 zile a fost inapoi. Uite asa am ajuns pana in luna decembrie 2012 cu lucruri mai mult bune decat rele intre noi. A promis dupa discutia avuta ca daca va fi sa nu ma mai vrea mai intai sa ma anunte si apoi sa faca pasul de despartire. In decemrie 2012 am gasit din nefericire o conversatie scurta de urari de bine de la el ca initiator pentru ea si raspunsul ei catre el asemenea. Intrebata daca este suparata pe el a spus ca,,,NU ! Aici cred ca am inteles ca nu mai trebuie sa continuam si am avut iarasi o cearta ‘grea’ din care ea a dat vina pe comportamentul meu , de aceea face ce face! I-am spus ca vreau sa plece , ca am terminat-o si i-a si-a anuntat familia ca vne acasa dar nu si motivele pentru care vine ! Intotdeauna a avut grija sa-si manipuleze parintii , nespunandu-le greselile ei ci numai pe ale mele! Eu nu am fost dobitoc sa o duc la aeroport si am lasat-o sa-si aleaga singura momentul plecarii. De la 1 Ianuarie nu ne-am mai certat dar este acea tensiune invizibila intre noi. Nu mai vorbeste nimic despre noi , despre ea , despre plecare…. Asa am hotarat sa ii “luminez” pe parintii ei cu toate cele intamplate in realitate intre noi.! Am vb cu tatal ei a fost socat ! A intrebat-o pe ea sa-i spuna adevarul …si ea a spus ca vor vorbi cand va ajunge acasa. Dupa ce am discutat cu tatal ei cand am ajuns acasa a “sarit la gatul” meu si m-a jignit ca nu sunt matur si sunt de la gradinita ca am facut asta! Am observat in cele din urma ca pe ea o doare mai mult de cum este perceputa de ceilalti ( familie, prieteni) decat cum este perceputa de mine ! O doare mai mult faptul ca au aflat parintii ei adevarul despre ea decat faptul ca se risipesc 17 ani din viata si se naruie multe odata cu un divort.
    Acum as vrea sa stiu parerea pertinenta din partea dumneavoastra : se merita sa mai lupt pentru aceasta relatie?
    Nu avem copii problemele fiind din partea ei cu toate ca ne-am fi dorit .
    E timpul sa pun punct si de la capat?
    Multumesc si scuze pentru lungimea mesajului . Numai bine

    • 60.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru Adi Ady:
      Regret ca iti raspund atat de tarziu, dar asta e o activitate in timpul liber, timp de care nu prea dispun, de aceea uneori comentariile mele nu apar in timp util…
      Tacerea ta, faptul ca te-ai inchis in tine, dupa ce ea ti-a gresit prima oara dovedeste ca tu nu ai iertat-o. Si neiertand, ai ajuns sa te pedepsesti pe tine in primul rand, pentru ca ai trait cumva divizat in tine insuti… pe de o parte iubind-o (altfel de ce ai fi acceptat o casnicie care nu mergea pe roze?) si pe de alta parte judecand-o si suferind pentru ceea ce a facut…
      Faptul ca ti-ai pierdut mama cand erai foarte tanar si probabil nepregatit pentru asta, te-a facut sa cauti si sa gasesti in ea un substitut pentru iubirea materna pierduta… O legatura de iubire in contextul asta poate sa alunece usor in dependenta… fii foarte atent la aspectul asta si incearca sa te analizezi… nu cred ca intamplator ai mentionat faptul ca ceea ce faci pentru ea, si anume ca ii dai totul, ai facut doar pentru mama ta… e posibil ca aceasta comparatie pe care o faci sa nu fie intamplatoare, poate ca tu esti legat de sotia ta mai mult decat ar trebui, dat fiind faptul ca ea isi ia valiza si pleaca fara nici un cuvant, iar tu recurgi la amenintari ca sa o aduci inapoi…
      Nu relatezi nimic despre discutiile avute cu ea, cum isi justifica ea plecarea, ce spune ca simte pentru tine si ce spune ca simte pentru tipul ala… Voi chiar nu comunicati deloc? Aceste aspecte se discuta in cuplu in mod normal, bineinteles daca barbatul poate sa suporte adevarul… tu spui ca nu ai fost niciodata agresiv cu ea, dar si agresivitatea verbala poate sa sperie uneori…
      Din punctul tau de vedere, cred ca esti de acord ca adevarul doare o singura data, pe cand minciunile dor de fiecare data… cu mult tact si rabdare, ar fi bine sa incerci sa o faci sa se deschida in fata ta, sa-ti spuna ce se petrece in mintea si in sufletul ei… care ii sunt asteptarile si care sunt nemultumirile… sau e vorba doar de monotonia care s-a instalat in relatia voastra? O discutie ca de la suflet la suflet…Comunicarea este esentiala in cuplu pentru ca pe ea se construieste increderea in celalalt si o anume intimitate, mult mai profunda decat cea fizica… dar daca ea e mincinoasa, manipulatoare si proiecteaza vina greselilor ei doar asupra ta, dupa cum povestesti, ma tem ca n-o sa prea reusesti sa afli mare lucru de la ea…
      Mie imi pare ca tu i-ai suportat multe si daca nu e vorba de interese materiale la mijloc, atunci fie e vorba de mentinerea unui anumit statut, fie de o forma de iubire foarte pagubitoare pentru tine…
      Atunci cand persoana iubita te paraseste, creierul secreta anumite substante care in loc sa iti diminueze, iti amplifica sentimentele, conform ultimelor studii facute de Helen Fisher… dar asta e valabil un timp, pentru ca de la un moment dat intervine ratiunea care te avertizeaza ca nu mai poti continua asa, ca te distrugi, intervine instinctul de conservare…
      Infidelitatea este un fapt peste care se poate trece uneori (si sunt destule cupluri care isi mai acorda inca o sansa) cu conditia sa existe alte lucruri mai puternice care leaga doi oameni (la nivel mental, sufletesc sau spiritual)… dar , dupa cum singur ai observat, mai greu e sa treci peste faptul ca ei nu pare sa-i pese de impresia pe care o ai despre ea, e greu de trecut peste atitudinea ei fata de tine, faptul ca uneori te ignora, ca in seara de revelion petrecuta cu prietenii… si mai e si modul in care ii manipuleaza pe cei din jur, si asta spune multe… pare sa fie aici voba de o ruptura de tine, in sufletul ei, la nivel mult mai profund, fiindca, teoretic, oricarui om ii pasa de felul in care e privit de ceilalti si fiecare lupta pentru a-si crea o imagine cat mai favorabila…
      Oricum, legatura cu tipul ala nu pare sa fi fost doar o aventura… si cred ca nici pentru respectivul… altfel de ce ti-ar fi trimis pozele alea? Ori ca sa se razbune pe ea, ori ca sa va desparta… nu spui prea multe despre asta, cum si-a justificat tipul ala gestul?
      Scenariile vietii sunt uneori atat de complicate si de complexe, ca ma feresc sa judec pe cineva… faptul ca erai atat de tacut poate sa fie ceva greu de suportat pentru o femeie, dar nu cred ca e numai asta… poate ca la ea e vorba si de razbunare si orgoliu, asa cum banuiesti…
      Dar indiferent ce va face ea de acum incolo, se pare ca decizia ta e deja luata, atata timp cat i-ai pus la curent pe parinti cu ceea ce se intampla…
      Ai fost discret atatia ani si ea se pare ca ea a cam profitat de asta… e bine ca ai dat cartile pe fata, eu nu cred ca e un semn de imaturitate, e mai degraba o clarificare a situatiei voastre… pe parinti in general nu e bine sa-i implici, ca nu faci decat sa-i incarci cu problemele dintre voi… sunt problemele voastre de cuplu si voi trebuie sa le rezolvati… dar in situatia unei despartiri, normal ca ei trebuie pusi la curent cu ceea ce se intampla…
      Din ce povestesti, ea s-a intors la tine numai pt ca ai amenintat-o cu divortul… cred ca i-ai dat destule ocazii de reabilitare, daca intr-adevar dorea sau putea sa aduca lucrurile pe o linie normala… Nu stiu varianta ei, cum se vede relatia asta din perspectiva ei, dar mie mi se pare ca ea a revenit doar de teama ca o vor judeca ceilalti, nu pentru ca asa si-a dorit…
      Ma intrebi daca merita sa mai lupti pentru relatia asta… parerea mea e ca nu merita… faptul ca nu aveti un copil simplifica mult lucrurile… faptul ca puteti sta atat de mult timp certati fara ca unul dintre voi sa faca vreun pas spre impacare spune multe… sunt multe nemultumiri si reprosuri intre voi… toata acea tensiune creata intre voi in acele perioade de cearta creeaza un anumit tip de energie care numai lucruri bune nu poate sa aduca in viata voastra… de ce sa prelungiti agonia?
      Toti anii petrecuti cu ea nu inseamna ani irositi atata timp cat ai invatat niste lectii, ai invatat din greseli si ai acumulat experienta… daca anii acestia te-au transformat in bine, vorbesc de transformarile in forul tau interior, atunci nu sunt irositi…
      Ati stat atatia ani impreuna si lucrurile nu par stabile intre voi… daca ea isi doreste altceva, daca e vesnic nemultumita de tine, duca-se! Oricat ai iubi-o si exact din motivul asta, da-i libertatea si posibilitatea sa-si construiasca alta viata, daca nu mai vrea sa fie cu tine… Si poate ca si tu iti doresti o partenera care sa te respecte, sa te iubeasca cu adevarat si cu care sa poti avea un copil…
      Bineinteles, exista si varianta ca sa va schimbati amandoi radical, sa va iertati reciproc (sa va iertati cu adevarat!), sa deveniti mai toleranti si mai comunicativi unul cu altul, ca sa puteti ridica relatia la alt nivel, sa-i dati posibilitatea sa evolueze… orice relatie poate fi resuscitata cu conditia ca AMANDOI sa va doriti CU ADEVARAT acest lucru… dar varianta asta se dovedeste adesea utopica, pentru ca oamenii sunt rezistenti la schimbare… adesea se misca in bucla, traind iarasi si iarasi acelasi scenariu, numai pentru ca le este familiar, s-au obisnuit cu o stare de lucruri… desi sufera, aleg suferinta doar de teama schimbarii… o situatie repetata de mai multe ori e semn ca ceva trebuie schimbat… asa ca “punct si de la capat”, cum spui…
      Personal cred ca la orice varsta un om isi poate reface viata, si-o poate schimba in bine… Nu e simplu, presupune multa lupta si rabdare, multa tarie interioara, dar se poate, cu conditia sa-si doreasca asta cu adevarat…

    • 60.2
      nina spune:

      BUNA SUNT ALINA SI MA REGASESC IN POVESTEA TA 8 ANI AM FACUT ACELASI LUCRU BANUIAM IL IERTAM SI EL PROMITEA CA SE VA SCHIMBA SI O LUA DE LA CAPAT AM RAMAS INSARCINATA NU A CONTAT AM NASCUT NICI COPILUL NU A CONTAT CONCLUZIA SUNT OAMENI CARE AU IN SANGE NU SUNT FAMILISTI SI NU SE VOR SCHIMBA E GREU SA RENUNTI DAR DACA VREI O VIATA MAI BUNA NU SE MERITA ATATEA COMPROMISURI SE OBISNUIESC SI AJUNGEM NOI CA OAMENII SA NE DISTRUGEM SUFLETUL….

  8. 59
    nadea spune:

    eu as vrea sa ma despart de prietenul meu dar ca sa nul supar pe el eu il iubesc dar noi nu putem sa fim impreuna pentruca sintem diferiti cum as putea sa fac asta varog ajutatima

  9. 58
    A spune:

    Buna …sincer nici nu stiu cum sa incep pt ca scriu acest comentariu cu lacrimile ajungand in barba..acum 5ani am intalnit un baiat care a durat relatia pana aseara dar de 3ani neam certat neam impacat fara nr datorita contrazicirilor si infidatilor fata de mine…eu lam iubit sil iubesc sincer si el spune ca ma iubeste dar el imi spune sa ma skimb eu datorita ca mereu iam reprosat ca ma insala …eu stiu ca dreptatea e undeva la mijloc …eu il iubesc sincer pt tot ce mia facut in acesti ani sunt constienta ca nu sau terminat barbati dupa acest pamant, dar la noi dupa certuri neam impacat mereu la luna kiar daca neam spus adio mereu…sunt constienta ca numai eu pot sa hotarasc dar cine poata sa imi dea un sfat e bine venit pt ca sufar foarte mult si de data asta kiar nu mai vreau sa ma mai impac …ma doare foarte tare sufletu si nu stiu ce sa fac sincer…

    • 58.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru A:
      V-ati impacat de fiecare data pentru ca TU ai fost aceea care ai acceptat compromisul, TU ai fost mereu aceea care ai lasat de la tine si l-ai iertat…
      Si el a lasat ceva de la el? Nu, a continuat cu infidelitatile…
      Si asa va fi mereu, scenariul asta s-a repetat de prea multe ori ca sa speri ca se va mai schimba ceva in atitudinea lui…
      Cred ca ar fi bine sa-ti asculti intuitia care iti spune sa mergi mai departe si sa incerci sa-l uiti…
      E clar ca relatia asta te-a macinat sufleteste… faptul ca i-au fugit ochii dupa altele te-a tinut mereu in sah, ti-a starnit gelozia si te-a facut sa alergi continuu dupa el… astfel ai cazut victima unui joc al seductiei care de cele mai multe ori nu da gres… iesi din acest cerc vicios daca vrei sa nu mai suferi…
      Tu faci aceeasi greseala pe care o fac si alte fete, cred ceea ce vor sa auda de la baiatul pe care il iubesc… cred in cuvinte dulci chiar daca ele sunt contrazise de fapte… si spera ca respectivul se va schimba… ceea ce nu se intampla de cele mai multe ori…

  10. 57
    Alina spune:

    Am nevoe de un sfat..ma simt groaznic.Tocmai am incheiat o relatie si nu ma simt deloc bine …simt ca mi-e foarte dor de fostul meu prieten am nevoe de el ..problema e ca nu stiu exact de ce a vrut sa ne despartim..am sa incerc sa spun in mare ce s-a intamplat.Acum un an si 4 luni am inceput o relatie cu un baiat care era foarte simpatic,dragut si atunci stia cum sa se comporte cu o fata…ma iubea mult..cel putin asa am crezut atunci..au inceput sa apara unele certuri si am vrut sa ma desp de el de multe ori dar el de fiecare data plangea si imi spunea ca nu vrea sa ne despartim, ca tine enorm la mine…l-am crezut si m-am impacat cu el de fiecare data…recunosc si spun sincer ca a fost si din vina mea..de multe ori m-am despartit de el din motive absurde si sincer nu stiu exact de ce …dupa un timp vorbea cu fosta lui prietena cu care a fost doar 3 saptamani…mi se parea ciudata tipa.Il intreaba daca si-a inceput viata sexuala cu mine si m-a deranjat asta..nu am avut relatii intime cu el deloc..mi se parea ce nu isi are locul la varsta mea cu toate ca aveam 16 ani..am trecut peste toate fazele si mi-a promis ca nu mai vorbeste cu fosta lui prietena..l-am crezut insa vara trecuta am gasit conversatii pe mess cu fosta lui si m-am suparat si am vrut sa ma despart de el dar el s-a rugat mult sa ne impacam si mi-a mai promis inca o data ca nu va mai vorbi cu ea deloc..dupa o perioada de cateva luni a inceput sa se comporte ciudat si nu stiam de ce ..imi tot zicea ca trece prin niste schimbari si ca nu pot sa-l ajut..am incercat sa vad exact ce are dar tot ce am putut scoate de la el a fost ideea ca nu se putea ierta pentru promisiunea incalcata…nu stiu daca a fost asta dar aceasta schimbare il afecta din ce in ce mai tare..a vrut sa ne desp de cateva ori si dupa ne-am impacat..pana acum cateva zile cand a zis ca el nu se poate regasi vrea sa fie cel de la inceput si tre sa ne despartim ca sa poate trece peste asta si mi-a mai spus ca dupa ce se va regasi poate vom mai fi impreuna ..dar sincer nu stiu ce sa mai cred si am nevoe de niste raspunsuri…oare asta e motivul pt care renunta asa de usor la mine?? inante era altfel si acum s-a schimbat enorm de mult…poate sa nu mai iubeasca asa dintr-o data?Chiar trece prin niste schimbari sau doar astea sunt doar vorbe?va rog ajutati-ma cu un raspuns sau vreau sfat pentru ca l-am iubit enorm de mult si imi e foarte greu fara el

    • 57.1
      Dr Love spune:

      Alina, certurile voastre sunt semn ca ceva nu merge intre voi, nu stiu ce anume, nu prea spui care erau motivele pentru care va certati asa de des…
      Daca el vrea o perioada de pauza sa se adune, lasa-l si nu insista sa fiti iar impreuna…
      E foarte posibil sa treaca prin niste schimbari, cum zice… am prea putine informatii ca sa formulez o ipoteza… e posibil sa-si doreasca o prietena care sa accepte sa aiba relatii intime cu el…
      Dar chiar de ar fi asta motivul, nu fa greseala sa-i cedezi… Baiatul care iubeste cu adevarat asteapta pana in momentul in care fata e pregatita sa faca acest pas important… nu alearga dupa alta care sa-i satisfaca nevoile…
      Oricat ti-ar fi de greu, respecta-i decizia… a sta agatata de el dupa tot ce ti-a spus nu va face decat sa-l indeparteze si mai mult…

  11. 56
    lucian spune:

    buna seara.am si o mare suferinta in momentul de fata.sa va
    povestesc: vb cu o fata de aproximativ 2ani.inceputul a fost frumos ca de obicei fluturi in stomac, noutate ,curiozitate si atractia de la prima vedere.am inceput sa iesim sa ne plimbam si sa ne cunoastem mai bine incercand sa realizam daca putem gasi puncte comune.precizez ca prietena era de la acelasi loc de munca dar alt departament.dupa aproximativ o luna i-am cunoscut si parintii si tot dupa acest interval de timp am avut relatii intime.eu stateam la parinti iar ea la fel.mai dupa un timp nu stiam cum sa facem sa ne mutam impreuna.am hotarat sa ne mutam la ea acasa.parinti ei au fff primitori si s-au bucurat caci fata lor era sub o supravegherea atenta.am stat 4 luni asa,dar in acest timp s-au mai produs niste modificari adica incepeam sa ma simt in plus si incomodam in acea casa.acestea dat. faptului ca eu plecam primul la munca de dim. si veneam ultimul acasa.ei si incepeam sa deranjez cu baia cu luminile deci am “violat” intru-un fel obiceiurile si mersul normal al vietii din casa.tot in acest timp mi-am dat seama ca nici spatiul intim numai aveam,chiar am fost prinsi de mai multe ori iubindu-ne.apoi a tb sa iau o decizie de a ne muta in chirie dar prietena nu era deloc de acord cu mutarea.dupa multe certuri si cu amenintari de despartire daca plec ,iau hotararea si ma mut singur.am continuat sa ne vedem si am incercat sa o aduc la noua casa sa vada cum este.dar dupa o sapt de locuit impreuna isi da seama ca nu poate sa suporte zgomotele din casa atunci cand vin si plek la munca.decide sa se mute inapoi la ai ei.ne vedem in continuare dar dupa un timp toate intamplarile ne-au mai legat si ne-au facut sa ne cunoastem mai bine.deja relatia era mai solida.cel putin asa credeam noi.prietena mea s-a mai dat dupa mine.intre timp si eu am mai gresit netinand cont si de ce vrea ea,cum ar vrea ea si asta ne-a afectat pt ca am dat curs unor certuri si ne-a condus la concluzia ca tb sa luam o pauza.de aici am inceput sa fac prima mea greseala ceea ce cred ca a dus la sit. in care sunt.deci fiecare in pauza isi cauta tot felul de preocupari si anume ea cu prietenele plimbari si cluburi si eu cu prietenii dar fara prea multe iesiri.
    cam dupa vreo 3 zile am intalnit la un prieten o alta fata care mi-a aprins beculetele.dar beculetele pt a o cunoaste, a flirtra un pik ca doar era ceva nou si ma atragea curiozitatea.fata venea dupa o relatie de 5 ani dar avea in fata o pauza de 3 luni.in 2 zile am avut prima intalnire romantica finalizandu-se cu amor.apoi ne-am linistit de parca ne luase cineva ceata dupa ochi.eu m-am simtit fff robotizat in timpul amorului nu prea am simtit prea mare lucru din cauza ca nu imi era gandul decat la a mea prietena.deci m-am aruncat cu capul inainte fffara sa gandesc rational si sa inteleg scopul pauzei.precizez ca pauza s-a nimerit cand am avut ziua de nastere la care prietena mea nu a binevoit sa vine.M-A DURUT FFF TARE SA PETREC SINGUR.a trecut si asta am inceput sa vb iar cu prietena mea si chiar am mai avut si relatii intime.precizez ca ne intelegem fff bine pe parte de sexualitate.pauza incepea sa se termine dar mai primeam mesaje de la fata cunoscuta nou.a prietena a vazut odata un mesaj si a razbucnit.cum sa ma imparta cu alta??dupa ce ne-am certat pe aceasta tema dupa cateva zile am inceput sa iesim la cate o cafea si sa ne povestim exact ce a simtit fiecare in aceasta pauza si daca a avut efectul preconizat.cocluzia a fost ca am regretat ffff mult ceea ce am facut,am realizat ca o iubesc pe a mea prietena ,ca ma completeaza si i-am promis ca nu o sa mai aiba okazia nici macar in gluma sa vb de asa ceva.pe moment cred ca a inteles DAR NU CRED CA A UITAT.
    apoi dupa spovedenia mea in fata ei hotaram sa vina definitiv la mine cu haine cu tot.precizez ca in afara acestor evenimente noi ne intelegeam de minunne incepand de la a ne face aproape toate mofturile,plimbari,filme,distractii pana la a face planuri de casatorie.finnd amandoi de aceeasi profesie avem permanent subiecte de discutie.nici odata nu am fost in rutina sau sa ne plictisim ceea ce adus zic eu la discutiile despre casatorie.chiar unii ne invidiau ca ne merge bine.ne-am luat si o pisicuta care o consideram ca si copilul nostru deci ne-am format o mica familie.precizez ca ne comportam ca un cuplu fff spontan nu planuiam nimik, ce ne venea faceam deci nu ne pliktiseam delok.
    se apropiau sarbatorile si ne tot gandeam ce sa facem.un prieten de-al meu din copilarie este in londra si mi-a facut invitatie la el.eu am zis de ce nu dar fara prietena mea ziceam eu sa merg tinand cont ca si eu am ramas singur de ziua mea.excursia era de pe 24 dec pana 12 ian deci includea craciun,rev si ziua ei de nastere.si am facut a 2 a mare greseala luandu-mi bilet.prietena mea m-a tot rugat sa nu ma duc ca la intoarcerea mea o sa schimbe tare si nu se stie daca mai ramanem impreuna.cum sa o las acasa de sarb si eu sa ptrec uc prietenii??dar ea lucra pe data de 28 dec.DAR AM GRESIT FATAL CA NICI MACAR NU AM INCERCAT MACAR ODATA SA II PROPUN SA MEARGA CU MINE.apoi sotia prietenului meu are o sora care este si ea in londra.eu aceste fete sunt prieten de demult.iar prietena mea m-a acuzat ca eu de asta merg la londra, la sora sotiei prietenului.eu tot am incercat sa ii explic relatia mea cu acea fata si ca ma duc sa vada si ea ce greu este cand stai singur la o zi imp.pt tine asa cum o patisem eu.
    trec discutiile acestea dar se apropia data de plekare si pana in ultima clipa ne-am simtit fff bine…dupa care m-a dus la aeroport.acolo a fost ultima imbratisare ultimul sarut…
    din acea zi ea s-a schimbat nu ii venea a crede ca eu am plekat.a inceput sa se organizeze pt sarbatori.primele zile dupa plecare am comunicat bine.am plekat luni si deja joi am simtit raceala si am intrat in panika mare nu stiam ce se intampla asa deodata..am hotarat fara sa vb cu ea sa imi iau bilet pt data de 31 dec2012 si sa anulez pe cel de 12 ian 2013,cu gandul ca ii pot face o mare surpriza fiind de rev si de ziua ei impreuna.dar cand am vb cu ea dupa ce am biletul imi spune ca are facute planuri si nu vrea sa petreca rev cu mine pt ca este deja la brasov,cu colegi de generala se implinisera 10 ani de cand au terminat.deja am intrat in “coma” si intr-o clipa mi-au trecut toate clipele frumoase ale relatiei si ceea ce insemana ea pt mine adica totul.nu vroiam sa realizez ca e adevarat ce spune si ca este o gluma.dar nu era asa.cu chiu cu vai ajung acasa pe 31 dec.dar surpriza nu m-a asteptat nici la aeroport nici acasa.isi luase si lucrurile de acasa.m-am dus la ai ei dar au zis ca nu se baga.mii de telefoane am dat dar nu mi-a raspuns.si asa am petrecut rev singur cu pisika noastra.numai puteam ,eram din ce in ce mai grav ranit.abia a doua zi a raspuns la un tel dar putin ca nu poate sa vb.la mesaje nu raspundea deci nimik.aaa si nici pe mine nu m-a lasat sa merg la ea in nici o zi, ca nu am ce cauta si sa o las sa isi vada de viata ei ca eu am cauzat acest lucru.i-am promis ca nu ma las asa usor si ca nu dau cu piciorul la relatie.m-a mintit ca nu vine nici de ziua ei acasa dar a venit…. dar a venit cu noul prieten cunoscut acolo.am innebunit coma mai mare ,disperarea mai mare totul la apogeu nu stiam ce sa fac cu sit nou aparuta.nici macar nu a vrut sa imi explice de ce asa,sau pur si simplu sa ma vada.
    am reusit sa vb 15 min acum 2 zile in care nu i-am reprosat nimik, din contra ca sterg tot cu buretele numai sa realizeze care are doar un orgoliu fff mare si a actionat sub un impuls.discutia s-a terminat cu rugamintea ei sa ii acord timp pt a se limpezii ,pt a lua o decizie definitiva.mi-a mai promis ca noptile nu le petrece cu acel baiat si nu se culca cu el.apoi ne-am luat tare in brate si ne-am sarutat de 2 ori.este un semn bun??
    eu sunt bolnav acum caci stiu ca ea este fata de care am nevoie sa parcurg aceasta viata,ca ea este unika.
    in timpul acesta liber de dupa sarbatori adica dupa data de 2 ian2013 a stat fff putin acasa.am incercat sa o urmaresc dar nu i-am dat de urma.oare sta cu el???oare sta la o prietena ???oare daca sta cu el se va culca cu el??? acasa vine numai seara dinaintea zilei de dus la munca.baiatul este din vecinatatea orasului dar nu stiu exact.ce implicatie in toata aceasta problema poate avea acest baiat???i-am spus baiatului ca nu renunt si poate isi da si el seama de ce sentimente sunt la mijloc si poate renunta singur.oridecate ori am urmarit-o nu am gasit nici urma de masina ei sau a lui.unde poate sta???in acest timp de gandire.am hotarat sa nu o mai urmaresc si nici sa o mai sufoc cu mesaje pt ca ma autodistrug.acum ii dau un mesaj pe zi scurt fara nuanta de stres ca sa nu uite ca o iubesc mult si o astept acasa .deci ii las acel timp.dar oare cat o sa dureze????oare se va intoarce???pr ca nu are cum sa se indragosteasca de noul baiat asa deodata.ce nu inteleg ca am plekat ca un cuplu si am venit singur.dar ma intriga ffff mult cum a actionat si nici macar nu a vb inainte a facut-o direct.dar oare ca sa ia o decizie tb sa stea cu acel baiat ??oare la o alta neintelegere se duce iar la altcineva in cazul in care se intoarce acum????
    oricum va rog sa ma sfatuiti sa imi mai alinati durerea caci eu o vreau inapoi,sterg tot nu reprosez nimik sunt vinovat, m-a pedespsit .i-a esit.numai merit nici o sansa oare????
    spuneti-mi cum sa actionez????cat timp sa o las ????cand sa incerc sa vb iar mai multe cu ea???
    nu stiu ce sa mai fac.am ramas doar cu speranta si astept.
    palma care am primit-o m-a facut alt om…dar sa nu fie prea tarziu pt ea.
    cum ii redau increderea???cum o aduc inapoi???
    v-am scris atat ca sa puteti trage o concluzie ce era cuplul nostru si sa imi puteti spune ce sanse de supravietuire avem.
    va multumesc si astep un raspuns.

    • 56.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru lucian:
      Imi pare rau ca raspunsul meu vine cu atat de mare intarziere… probleme tehnice ne-au impiedicat sa mai postam comentarii un timp… dar cred ca nimic nu e intamplator… poate aveai nevoie de un ragaz mai indelungat ca sa meditezi asupra situatiei in care te afli…
      Nu stiu daca vei mai reveni pe site ca sa citesti si nu stiu daca s-a mai intamplat ceva intre timp…
      Imi pare rau ca suferi atat de mult, dar povestea voastra ar putea fi o pilda despre modul in care neiertarea si orgoliul poate distruge o relatie frumoasa si probabil cu un mare potential..
      Din ce povestesti, sunteti foarte compatibili la toate nivelurile, dar aveti personalitati foarte puternice, fapt ce poate explica desele conflicte intre voi… dar vestea buna e ca intre astfel de oameni nu prea se instaleaza monotonia…
      Spui ca atunci cand ai plecat in Anglia erati un cuplu, dar ca partener, tu ai lasat-o pe prietena ta singura de sarbatori si de ziua ei, iar in cuplu nu se prea face asta… Oricum, cred ca esti de acord ca nu a meritat victoria de moment…
      Ea te-a avertizat ce o sa se intample, deci nu poti sa spui ca te-a luat prin surprindere… si nu te-a iertat pentru ca ai ignorat-o (erai prea sigur de ea, mare greseala!) si mai ales ca nu ai luat in serios ceea ce ti-a spus… erai atat de orbit de orgoliu si de dorinta de a-i plati cu aceeasi moneda, incat nu ai bagat in seama avertizarile ei… aceasta intamplare, daca vei medita suficient asupra ei, asupra aceea ce ai simtit atunci, s-ar putea sa iti dezvaluie o parte ascunsa din tine, o parte intunecata, de care poate nu erai constient… si poate te va ajuta sa intelegi ca o relatie nu inseamna odihna, ci lupta continua, nu cu persoana iubita, ci cu tine insuti… iar odihna, cand apare, e doar temporara… nu poti sa zici am cucerit-o si gata, de acum totul va fi ok cu noi, vom trai fericiti pana la adanci batraneti… intr-o relatie, oricand poate interveni ceva care poate schimba totul… apar noi provocari si asta e bine pentru ca ajuta relatia sa evolueze… iubirea nu e ceva static, ea are dinamica ei proprie…
      Din ce povestesti, cred ca ea e o femeie puternica, care stie ce vrea, si nu pot decat sa o admir pentru asta… probabil ca si lucrul asta te-a atras la ea…
      Cu toate acestea, tu, fiind barbatul, incearca sa inclini usor balanta in favoarea ta… nu vei avea decat de castigat si o vei atrage mai mult…
      Ai procedat corect cand te-ai mutat singur, a fost o decizie care a facut-o sa te respecte… si ca dovada, s-a mutat pana la urma cu tine…
      Plecarea ei cu noul tip poate ca are la baza orgoliul (din care are si ea cu prisosinta!) si poate ca s-a simtit si ranita de decizia ta… dar e putin probabil sa il fi intalnit pe barbatul visurilor ei intr-un interval de timp asa de scurt…
      Totusi, ma gandesc, ce a facut-o sa continue prietenia cu tipul asta? Oare chiar se mai intalneste cu el? Sau doar mintea ta inchipuie scenarii? Chinul tau sufletesc va fi cu atat mai mare cu cat ai sa lasi mintea sa preia controlul… Pentru ca inima, chiar daca tanjeste dupa persoana iubita, are capacitatea de a ierta… si iertarea aduce alinare…
      Rar se intampla ca dupa o relatie ca a voastra ea sa gaseasca un tip cu care sa se potriveasca la fel cum se potrivea cu tine… dupa ce o sa treaca noutatea relatiei cu tipul asta (daca intr-adevar e cu el si nu spune doar asa, ca sa te pedepseasca) s-ar putea sa realizeze ca a facut o mare prostie renuntand la tine…
      O revenire e foarte posibila, faptul ca v-ati luat in brate si v-ati sarutat dupa discutia dintre voi e un semn bun pentru ca lasa o punte de legatura intre voi… si ma face sa cred ca ea isi doreste sa revina la tine, nu s-a gandit nici un moment la o despartire definitiva…
      Dar nu cred ca e in favoarea ta modul in care ai procedat, trimitandu-i atat de des mesaje ca o astepti… chiar daca zici ca au fost fara stres… ea a inteles ce trebuia referitor la sentimentele tale si nu are sens sa mai insisti pe tema asta…
      Prea te agati de ea si suna a disperare tot ceea ce faci… oricat ai iubi-o si oricat ti-ar fi de greu fara ea, n-ar strica sa faci o pauza cu mesajele alea… ai auzit probabil de “no contact rule”… functioneaza in majoritatea cazurilor… e o regula care aplica psihologia inversa… cand alergi dupa cineva, acea persoana instinctiv fuge de tine… cand tu schitezi miscarea de retragere, acea persoana are tendinta de a se apropia de tine… bineinteles, numai daca mai pastreaza sentimente pentru tine…
      Daca pana acum ai tot bombardat-o cu telefoane sau mesaje, e indicat sa faci o pauza in care nu mai dai nici un semn de viata…
      Multi se intreaba cat ar trebui sa dureze aceasta perioada a lipsei de contact cu persoana iubita…. Poate fi vorba de zile sau chiar saptamani… Depinde de tine in primul rand, de cat timp vei avea nevoie pentru a-ti recapata echilibrul interior… pentru ca nu cred ca e bine sa va vedeti atata timp cat tu esti inca devastat, fiindca nu te pune intr-o lumina prea favorabila… oricat de putin ai pune pret pe imaginea ta in aceste momente grele, crede-ma ca ea conteaza! Mai ales in fata iubitei!
      Ea va fi intrigata de tacerea ta si curioasa sa stie ce se intampla, o mai iubesti sau ai uitat-o?… daca totusi tacerea ei continua, poti sa ii trimiti un mesaj scurt in care sa-i spui ceva de genul: “ oricat de dor imi este de clipele noastre in doi, sa nu crezi ca am sa te astept la infinit”… apoi iar pauza, nici un mesaj…
      Daca nici la asta nu reactioneaza, nu te suna, nu te cauta, nu da semne ca vrea sa revina la tine, ma tem ca e intr-adevar foarte suparata pe tine sau e prinsa mai serios in relatia cu noul tip…
      Dar asta nu inseamna ca nu veti relua relatia voastra mai tarziu… sentimentele nu dispar peste noapte, nu intr-o relatie ca a voastra si vestea buna e ca ele pot fi resuscitate… e nevoie insa de o atitudine pozitiva din partea ta si multa rabdare… nimic in lumea sta nu se obtine fara lupta…
      In primul rand, fii increzator si gandeste ca numai lucruri bune ti se vor intampla in viitor… Schimba-ti starea de moment! Energia pe care o degaji cand te lasi cuprins de durere nu poate sa se materializeze in ceva pozitiv… Incearca sa te bucuri de lucrurile bune pe care ti le ofera viata! Iubirea e doar unul dintre ele si in afara ei mai ai o multime de alte posibilitati…
      Indata ce reusesti sa ajungi la un cat de cat echilibru interior, fa schimbari in viata ta, schimba-ti lookul, adu elemente noi in locuinta ta, cauta-ti noi pasiuni sau dezvolta-le pe cele vechi! Fa in asa fel ca timpul pe care il petreci acum in singuratate sa lucreze in favoarea ta! Ocupa-te de dezvoltarea ta personala! Ai acum o oportunitate, foloseste-o! Ai mai mult timp sa-ti petreci cu tine insuti si asta nu poate fi decat un lucru bun… Cand te intalnesti cu ea din intamplare, arata-i o fata zambitoare, un tonus pozitiv, un om nou! Elementul de noutate o va atrage, ca si energia pozitiva pe care o degaji la nivel subtil… Partea buna cu despartirile astea e ca ne ajuta sa ne reinventam…
      Nimeni nu iti poate oferi certitudini cand e vorba de iubire… Dar un lucru e cert: toate acele transformari pe care le vei face asupra persoanei tale te vor tine ocupat, iti vor abate atentia in alta directie, una constructiva… si te vor transforma in bine…
      Si e posibil ca, simtindu-te un om nou, renascut, in jurul tau sa inceapa sa roiasca fetele… in atmosfera asta de competitie, ea te va privi cu alti ochi si va dori sa se reintoarca la tine…
      Nu ma indoiesc ca vei reusi sa o aduci din nou in bratele tale. Mult succes iti doresc!

      • Dr Love spune:

        Si lucian, referitor la intrebarea ta privind posibilitatea de a pleca din nou la urmatoarea neintelegere, cred ca e posibil sa se intample asta dar numai daca va fi ceva grav… nu cred ca va folosi plecarea ca o forma de santaj emotional… mie imi pare ca ea e o persoana dintr-o bucata, nu una manipulativa…
        Totusi, nu te lasa condus de frica! Fii vigilent si atent sa nu o dai in bara, dar nu lasa teama sa te copleseasca! Pentru ca tot vorbeam de energiile subtile pe care orice om le degaja, si de care nu toti sunt constienti, teama e distructiva… pentru ca teama e o emotie de vibratie joasa, o forma de energie cu o anumita incarcatura informationala… si, ca orice forma de energie purtatoare de informatie, daca e persistenta si puternica, ea tinde sa se materializeze la nivel fizic… si probabil iti dai seama ca nu se poate materializa in ceva bun…

  12. 55
    Denisu spune:

    As dorii tare mult sa ma ajutati cu un sfat simt ca innebunesc.In luna mai am cunoscut un baiat care m-a fermecat din prima clipa am inceput sa ies cu el.Desi el tocmai ce iesise dintr-o relatie de 12 ani.Pana in luna iulie el s-a mai impacat cu foasta s-a despartit si tot asa bineinteles tinand legatura si cu mine.In luna iulie am inceput sa avem o relatie amandoi frumoasa doar ca intre timp de cate ori se intalnea cu ea pentru ca ea tot il cauta o saptamana era rece parca fugea de mine si apoi dupa ce eu ii faceam reprosuri cum ca nu vrea sa ma vada imi spunea ca are nevoie de spatiu sa fie un pic singur cateodata o saptamana in octombrie a fost nevoie de 2 saptamani.Ne-am planificat craciunul,revelionul fara sa stim unde dar stiam ca facem impreuna.Acum 2 zile mi-a zis ca relatia noastra nu are rost pt ca el ma face sa sufar mult si eu nu merit asta desi el ma iubeste dar se simte gol pe dinauntru pentru ca fosta relatie la secatuit de tot ce-i frumos pt ca ei s-au despartit datorita faptului ca fosta l-a inselat asta ca o mica paranteza si ca el nu poate sa-mi ofere mie ceea ce ar fii normal intr-o relatie.Iar eu m-am trezit inainte de Craciun singura fara planuri si f dezamagita unde mai pui ca il iubesc enorm de mult.Si chiar nu stiu ce sa fac.El a zis ca are nevoie de timp sa se regaseasca dar nu imi confirma ca o sa reuseasca sa iasa din starea asta desi ma iubeste.Eu una numai inteleg nimic poate ma minte,poate imi spune te iubesc ca sa-mi aline suferinta nu stiu incotr-o sa o iau stau si pazesc un telefon asteptand sa sune.Marturisesc ca l-am sunat prima zii am inceput sa pland sa-l implor sa nu ne despartim daca el ma iubeste si eu pe el de ce vrea asta si raspunsul a fost ca se simte prea incarcat si si-a dat seama ca nu poate sa uite trecutul desi ma iubeste imi face rau daca sta cu mine.Ce sa fac,mai credeti ca mai avem o sansa?!

    • 55.1
      Shine spune:

      Primul sfat pe care pot sa ti-l dau e sa-l lasi in pace. O perioada va trebui sa-l lasi sa-si dea seama exact ce vrea. E clar ca dupa o relatie de 12 ani nu te poti arunca in bratele altcuiva. Mai ales daca s-a terminat dramatic.
      Dupa ce va trece o perioada (o luna, 2) isi va da seama daca vrea sa se intoarca la tine sau nu. Are dreptate cand spune ca tu meriti mai mult. Desi il iubesti nu meriti sa fii cea care aduna bucatelele si incearca sa le lipeasca. Nu asta e rolul unei iubite. Asta trebuie sa faca el singur.
      Poti sa stai linistita, nu va fugi cu nimeni altcineva, nici nu se va intoarce la fosta.
      Trebuie sa-i acorzi timpul de care are nevoie ca sa-si revina. Oricum nu puteti incepe o relatie cand el e in starea in care e.

      Faptul ca plangi si il rogi sa se intoarca il va face sa se simta vinovat. Ceea ce nu-l ajuta sa treaca peste o stare negativa. Deci nu-i da si tu un motiv de suparare. Daca te cauta fi zambitoare si optimista. Nu fa nicio aluzie la impacare.

      Pauza va fi benefica si pentru tine. Ai rabdare. Daca merita, se va intampla cu siguranta!

  13. 54
    Manuella spune:

    Am avut o relatie de 3 luni aproape … dupa un timp am obeservat ca este mai rece cu mine se ferea sa il maia astept la microbuz cand venea de la servici nu prea imi raspundea la telefon pur si simplu era mai rece :| …Intr`o zi am mers la cumparaturi si l`am prins cu o fata de brat prin oras …El atat mi`a zis “ti’am zis nu ?” chiar nu imi zise nimic cu o zii inaite de faza asta nasola el a fost la mine toata ziua si ne`am distrat am avut si momente intime sa le zic asa ! Nu stiu ce sa intamplat cu el . Dupa o saptamana el a vorbit la telefon cu o prietena de a mea si ia spus sa imi spuna mie sa il sun ..Pff chiar atunci mergeam in oras la un spectacol de 1 decembrie ! Am vorbit la telefon o ora si ceva si el tot is cerea scuze si chestii de genu ca ii pare rau cea facut . Nu stiam ce sa cred . A 2 zii am hotarat sa ne intalnim ca sa discutam ce avem de facut in continuare ..bun toate bune si frumoase in ziua aceia am ales sa ne impacam s ao lu`am de la 0 cu toate treburile . Eu am sunato pe Mihaela (fata cu care l`am prins in oras) si iam spus sa ii dea pace ca ne`am impacat ! bun ea sa jurat ca nu il mai cauta ! Dar cel mai rau lucru era ca ei lucreaza pe aceias tura in acelas loc X_X . Dupa o saptamana ce ne`am impacat Mihaela a mers acasa la el si a spus ca ii gravida cu el . Pur si simplu nu mai stiu ce sa cred , el se jura ca nu am facut nimic cu ea ca nu s`a culcat cu ea . Cateva zile am ales sa nu mai vorbesc cu el , iar dupa vreo 5 zile el imi trimite un mesaj “ai tupeu sa ne vedem?” si eu iam zis ca DA ! Bun ne`am intalnit doua zile consecutiv si ne`am “impacat” dar el era si cu mine si cu aia .Mi`a spus sa astept pana rezolva problema cu Mihaela si dupaia o sa fim ca inaite . Iam dat termen pana azi 15.12.2012 dar se pare ca azi nu mi`a dat nici un semn de viata si`a inchis telefonul . Doar aseara mi`a trimis un mesaj cu Noapte buna ingeras micutz te iubesc mult ! Pff pur si simplu nu mai stiu ce sa fac sa stau sa il astept sau sa ii trimit un mesaj ca mai bine sa ne despartim! el mi`a spus ca dupa ce ii da banii merge cu aia la control sa vada daca ii gravida sau nu ! Si daca ii sa ii faca avort si dupaia sa ii de`a liber ! chiar nu mai stiu ce sa fac ! Sufar foate mult ca nu mai este ca inaite cu mine chiar il iubesc mult si cat timp am fost despartit am avut probleme mari de sanatate mai tot timpul lesinam nu mancam si asa mai departe plangeam ma refugiam in casa nu vroiam sa ies cu prietenele in oras sau pe afara . El a plans in fata si sa jurat ca ma iubeste si ca ii pare rau ptr cea facut si sa am rabdare ca nu o sa regret ! Dati`mi un sfat

    • 54.1
      Dr Love spune:

      Manuella, poate ca ar trebui sa-i mai dai o sansa… cu conditia sa fie singura sansa de reabilitare pe care i-o dai! II spui asta clar si ferm!… poate ca regreteta sincer ce a facut si a invatat din greseli… unii oameni de-abia dupa ce pierd pe cineva drag incep sa realizeze ce a insemnat persoana respectiva pentru ei… si de multe ori e prea tarziu…
      Si nu trece asa usor peste faptul ca el te-a mintit… daca nu a ar fi avut relatii intime cu tipa aia nu ar mai fi stat la discutii cu ea…

  14. 53
    Shine spune:

    Tot despre o despartire dureroasa va povestesc si eu.
    Am fost impreuna mai mult de un an. Eu tocmai ieseam dintr-o relatie foarte lunga. El ma facea sa rad si sa uit de tot, sa visez la viitor si sa ma simt in singuranta.
    M-am indragostit iremediabil, era exact ce am visat si ce am asteptat. Eram compatibili si invatam multe de la el. De la prima cearta mi-am dat seama ca voi face totul ca sa nu-l pierd. Am incercat si am si reusit sa inteleg tot ce-l deranja, tot ce-l supara. Eu credeam ca doar asa putem evolua si ne putem dezvolta impreuna.
    La sfarsit mi-a spus ca nu mai crede in relatie. Nu doreste sa lase relatia sa moara, mai bine ne oprim. Oricat am incercat sa-l fac sa se razgandeasca nu am reusit.
    Dupa multe luni in care am incercat sa inteleg, sa uit, sa trec peste, tot n-am reusit.
    Ne si intalnim, o vreme vorbeam aproape zilnic la telefon, mesaje. Am incetat sa-l mai chem inapoi. Desi fiecare despartire e groaznica, nu pot sa nu ma vad cu el. Nu am puterea sa-i refuz invitatia. La fiecare intalnire il simt la fel de aproape. El e la fel. Mi-a spus de cateva ori sa nu-mi fac sperante.
    Nu-l inteleg. De ce a renuntat pe jumatate? Nu stiu ce sa fac. Desi e evident raspunsul “nu-l mai cauta, nu-i mai raspunde” nu pot. Oricat am incercat sa stau de-o parte, n-am reusit. Poate pentru ca inca il iubesc si subconstientul inca il astept.
    Dar nu-l inteleg pe el.
    Oare sa fie o explicatie realista si egoista din partea lui? Profita de naivitatea si slabiciunea mea?
    Ce sa fac? Cum sa renunt la el si la tot ce a insemnat el?

    Nici nu se pune problema despre a ma atasa de altcineva, de a cunoaste alti potentiali parteneri. Il vad doar pe el. Si pe restul in comparatie cu el.

    Deja a trecut aproape un an. Si nu pot trece peste.
    Astept un sfat…

    • 53.1
      Dr Love spune:

      Shine, ai lasat dragostea ta pentru el sa se transforme intr-o obsesie… Nu stiu daca el profita de tine sau doar se simte vinovat pentru ca te-a facut sa suferi, de asta ar trebui sa-ti dai seama singura…
      In viata, cele mai grele batalii sunt cele pe care le ducem cu noi insine… din pacate, putini suntem constienti de potentialul urias care zace in noi… cred ca vei reusi sa scapi de acest blocaj emotional, pentru ca la un moment dat ai sa obosesti alergand dupa himere…
      Viata merge inainte, niciodata inapoi si fiecare clipa in care nu ai ras, nu ai fost fericita, nu te-ai simtit vie, e o clipa pierduta iremediabil…
      Nu lasa viata sa treaca pe langa tine…

  15. 52
    Cristy spune:

    Parerea mea este ca in principiu nu ai nevoie de medic sau de indrumari pentru a trece peste…Sunt un caz care a trecut prin astfel de momente cu un final devastator.Intr-adevar este greu,nu sti ce sa faci,esti confuz,te consumi,poti decurge la anumite lucruri de care mai tarziu ai sa regreti.Important este sa te regasesti in tine,sa nu te inchizi in tine ci sa vorbesti cu cineva apropiat tie care ti-a fost alaturi si la bine si la rau,iar cu timpul o sa dati uitarii…In cazul meu pot spune ca dupa acea suferinta maxima dupa aproximativ un an a facut dumnezeu sa o intalnesc tot pe ea…cea dupa care am suferit enorm…iar in prezent sunt aproape ca si insurat cu ea…cand o sa am mai mult timp liber o sa va povestesc toata intamplarea care va garantez ca o sa ramaneti uimiti…aveti grija de voi si nu lasati suferinta si durerea sa va transforme in ceea ce mai tarziu o sa regretati…capul sus si ganditi cu sufletul la necaz sau suparare nu cu minte…credeti-ma ca stiu ce zic…

  16. 51
    sebi36 spune:

    Buna.Eu pot sa zic ca am cam trecut cu bine peste despartirea de o prietena(nu iubita).Am vb 2ani cu ea din 2010,simteam ceva mai multpt ea decat o prietenie dar nu i-am declarat niciodata asta fiindca era nehotarata(statea cu unul, avea un copil,dar el era toata ziua beat,nu mai dormea de multi ani cu el,a si inselat-o de 2ori,dar nu avea unde sa mearga ca sa-l paraseasca.Mi-a zis multe despre viata ei ca atatia ani s-a simtit singura si am inteles prin ce trece.Mi-a zis ca eu sunt cel mai sincer dintre toti cu cei care vorbeste,ma refer la barbati,dar totusi m-a mintit.Mi-a zis pe data de 5sept ca primeste sms-urile de la mine dupa o ora jumate si ca doar de la mine nu le aude cand le primeste.Bineinteles,eu n-am crezut-o, m-am dus la ea si i-am trimis de fatza cu ea un sms sa-mi dovedesc mie daca presimteam bine.L-a primit,i-a sunat,si m-a intrebat atunci in 10 sept ca ce i-am trimis,apoi a zis pe un ton incet,,pe asta l-am primit”.I-am scris in el, ,sa ai grija de tine”apoi am plecat.Deatunci n-am mai trecut pe la ea la magazin,din 10 sept dar nici acum nu poate recunoaste ca m-a mintit.Acum 2zile ,dupa ce a vazut ca nu mai trec pe la ea la magazin,mi-atrimis un sms si-mi zicea ca a vazut al ei un sms de la mine dar i-a zis ca nu stie cine sunt.Mi-a scris sa nu-i mai trimit sms si ca-mi va sterge nr meu din agenda ei.Cred ca si acum m-a mintit ca a vazut al eisms de la mine,fiindca din 2010 nu a vazut niciunul,dar ma gandesc ca se razbuna pe mine ca am inceput s-o ignor din 10 sept si poate ma face sa trec iar pe la ea.Eu i-am zis ca de aia n-am mai trecut pe la ea din 10sept fiindca m-a mintit si nu a avut puterea de caracter sa-mi spuna direct.Pt mine minciuna e grava si nici n-am sa o mai caut.Doar o voi saluta si atat.Dar sper sa nu mai dau ochii cu ea asa des,ca n-am s-o mai privesc in ochi sa-i vad minciunile pe chip.Poate peste niste ani isi va da seama unde a gresit,cred si nu va sti nici ea nici eu daca am ajuns s-o iubesc.Pana de sarbatori sper sa nu ma mai gandesc la ea,asta vreau.Totul se intampla cu un anume scop in viatza.

    • 51.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru sebi36:
      Tu chiar poti sa crezi ca doar locuia cu tipul ala si nu se culca cu el? Mie din momentul ala mi s-ar fi aprins beculetele de alerta… Ai procedat corect ca te-ai despartit de ea…

  17. 50
    Silviu spune:

    Toate sfaturile date mai sus sunt minunate,multumesc ! Ce vreau eu sa stiu ii cum sa te comporti cu prietenu tau cel mai bun,care acuma ii cu fata care tu ai iubit’o ca ochi din cap! Chiar daca le’ai spus ca ma bucur pt voi,si tu mai mult ca sigur o vei iubii la fel de mult cum am facut’o eu!!! Cum sa ma comport cu el ?? Eu mintindu’l spunand’i asta!In plus in cateva saptamani incepe scola si mai o sa ne vedem zilnic.Nu cu ea dar cu el! La care am tinut ca un frate! Un sfat ceva, multumesc!

    • 50.1
      Dr Love spune:

      Silviu, de ce sa te ascunzi si sa te prefaci ca nu te doare? Chiar daca le doresti tot binele, asta nu inseamna ca nu iti simti sufletul ranit… spune-i sincer tot ceea ce e in sufletul tau… spune-i ca probabil prietenia voastra nu va fi la aceeasi intensitatea ca pana acum, dat fiind cele intamplate… poate ca timpul va vindeca rana asta, dar momentan nu poti sa te comporti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat…

    • 50.2
      Mihaela spune:

      Buna,
      Ma numesc, Mihaela am 31 de ani, Bucuresti.
      Trec ptrintr-o perioada extrem de dureroasa, pur si simplu uneori ma gandesc ca nu mai are sens viata mea… Am avut o relatie frumoasa, de 3 ani el era tot ce imi doream de la un barbat.( avand 31 de ani, imi doream o familie, o casnicie, un copil, astazi aceste visuri s-au destramat). Ne intelegeam f bine impreuna, ne iubeam, ne completam unul pe celalat insa am facut o mare gresala sa ma mut la el, acasa. ( locuia doar cu mama lui, o femeie imposibila, am facut tot ce am putut sa fim prietene insa nu am reusit).Nimic din ce faceam nu era bine, in casa, nu gateam la fel ca ea…era un cosmar sa stau acolo in casa cu ea.Am renuntat la serviciul, meu lucram la banca cam de 6 ani, mama lui avea un mag de haine si am lucrat pt ea cam 3 luni sa fie armonie in casa, in care eram tratata de ea ca o simpla vanzatoare. In prezent nu mai lucrez si simt ca am renuntat practic la viata mea, am facut multe sacrificii sa fim impreuna. Am vb cu el,l-am rugat de multe ori sa plecam din aceea casa, sa ne salvam relatia insa nu vroia sa o lase pe mama lui singura (pt ca tatal lui murise inainte sa-l cunosc eu).Am avut o cearta cu mama lui din cauza la mancare,am rugat-o sa nu se mai bage in relatia noastra si mi-a spus sa plec…am venit acasa, la parintii mei. El nu m-a crezut pe mine,a crezut-o pe mama lui si dupa 2 saptamani mi-a strans hainele si le-a adus acasa la parintii mei unde sunt de 3 luni. Am incercat sa-i dau mesaje, telefoane insa nu imi raspundea…Mi-a dat mesaj intr-un final ca desi ma iubeste , nu mai crede in relatia noastra, vedem viata in mod diferit. In urma cu o luna, am fost la spital, am fost internata 5 zile, a aflat si a venit la mine cu flori, am simtit ca tinea la mine, imi dadea sa mananc insa cand l-am intrebat de ce a venit mi-a raspuns ca imi spune cand ies din spital. Dupa ce am iesit din spital mi-a dat tot mesaj ca nu putem sa fim impreuna, ca sunt minunata, desteapta, frumoasa insa sa o luam fiecare pe drumul nostru. Tin sa precizez ca lucreza aproape de mine,imi fac uneori drum sa trec prin fata lui si am vazut ca zambeste cu colegi lui, parca rade de mine. De ce ma face sa sufar, de ce a putut sa imi spuna doar prin mesaje ce are pe suflet…Cum pot sa mai fiu cu el, din moment ce m-a dat la o parte pt mama lui? Cum pot sa nu mai simt golul in suflet care ma chinuie ? in loc sa ma vindec, zi de zi parca imi este si mai greu fara el ! Rog sfaturi, multumesc mult.

      • Dr Love spune:

        Raspuns pentru Mihaela
        Sigur, inceputul a fost frumos, inceputul e intotdeauna frumos, indiferent ca e vorba de dragoste sau pasiune trecatoare… dar dupa modul cum evolueaza lucrurile ne putem da seama la un moment dat daca suntem pe drumul cel bun sau am luat-o pe aratura…
        Prima ta greseala a fost ca te-ai lasat condusa in aceasta relatie de frica… teama de singuratate, teama ca te va parasi, teama ca timpul trece si el nu face pasul mult asteptat de a te cere in casatorie… si tu ai deja o varsta si cand vei mai avea vreme sa mai gasesti unul ca el?
        Din punctul meu de vedere ai cea mai frumoasa varsta, esti o femeie matura din toate punctele de vedere, asa ca nu e cazul sa disperi… priveste cu incredere in viitor, leaga cat mai multe relatii, una dupa alta daca e nevoie, cu conditia sa gasesti in tine forta de a te departa atunci cand lucrurile nu merg in directia pe care ti-o doresti… si invata din aceasta amara experienta ca daca un barbat iti place, asta nu inseamna neaparat ca e omul potrivit pentru tine…
        Ati fost impreuna 3 ani… timp suficient sa te ceara in casatorie daca si-ar fi dorit lucrul asta…
        A doua ta greseala e ca ai mers din compromis in compromis, tot dand cate putin din ceea ce aveai… Nu fa nici un compromis, nu ceda teren, nu te lasa consumata de o relatie, oricat de grozav ti se pare ca e partenerul tau… nu alerga tu dupa el, lasa-l pe el sa alerge dupa tine… testeaza-l, forteaza putin limitele… si vezi ce face el… da inapoi? Atunci cu siguranta nu e Mr. Right si nu are sens sa-ti pierzi vremea cu el… Altul la rand! Cu cat mai multe incercari, cu atat mai multe sanse de reusita!
        A treia greseala, cea mai mare, e ca te-ai pierdut pe tine in aceasta relatie… Ai renuntat la persoana ta, la statutul tau, demnitatea ta, la jobul tau, la viata ta… si ce ai primit in schimb?
        Ai facut sacrificii sperand ca vei avea un sot, o familie fericita, un copil… Dar ma tem ca el nu va face pasul asta prea curand, nici cu tine, nici cu nimeni altcineva, cel putin atata timp cat mama lui nu-si schimba atitudinea si nu renunta la iubirea asta posesiva cu care l-a inconjurat… Si nu atata timp cat el ramane agatat de fustele maica-sii, refuzand sa se maturizeze…
        E greu sa concurezi cu o mama, mai ales date fiind circumstantele in cazul lui… Cu toate acestea, daca el te-ar fi iubit cu adevarat nu ar fi lasat sa fii tratata astfel…
        Ce inseamna ca nu poate sa-si lase mama singura? Ce, e copil mic? E bolnava, infirma? Nu, e o femeie care inteleg ca are o afacere, deci stie sa se descurce in viata… probabil o oportunista… felul in care a profitat de tine spune multe despre ea…
        La primul semn ca el nu se comporta dupa asteptarile tale, tu ar fi trebuit sa analizezi situatia: ce se intampla? De ce el s-a schimbat atat de mult? Interesul lui fata de tine a scazut pentru ca a vazut ca tu nu pui pret pe tine… Atata timp cat o femeie transmite siguranta, incredere in ea, independenta, barbatii ard de dorinta de a o cuceri, pentru ca barbatii sunt competitivi prin insasi natura lor…
        Eu cred ca el a realizat la final cat rau ti-a facut, de aceea a venit la spital… Dar nu poate scapa de sub dominatia maica-sii… e un om slab, nu a avut curajul sa-ti spuna ce a avut de spus in fata si a preferat sa o faca la telefon… e si asta un semn de imaturitate…
        Cel mai grav lucru e ca dupa tot ce s-a intamplat tu il mai vrei… il mai vrei, chiar si cu maica-sa la pachet! Te plimbi, intamplator (!), prin zona unde lucreaza el… crezi ca el nu-si da seama ca inca mai speri? Poate de aceea glumeste cu colegii pe seama ta…
        Trezeste-te la realitate! Cum erai tu cand l-ai cunoscut si cum esti acum? Erai puternica, independenta, cu incredere in tine… acum ai devenit exact opusul… nu mai esti femeia de care el s-a indragostit… si cat timp vei ramane in starea asta de om pierdut si demoralizat, mereu disponibila pentru el (ca si cum s-au terminat barbatii de pe fata pamantului!) cam greu sa atragi fericirea in viata ta… incearca sa-ti schimbi starea chiar acum! Schimba-ti look-ul, fa ceva pentru tine care sa te bucure! Fixeaza-te pe ceva care iti place, care iti aduce satisfactie si chef de viata, de provocari! Oamenii care emana fericire si incredere in ei sunt ca un magnet pentru cei din jur!
        Nu mai are sens sa speri intr-o revenire din partea lui, pentru ca atata timp cat el ramane atasat de mama lui nu vei avea liniste… bucura-te ca s-a intamplat asa pana sa apuci sa faci un copil cu el, pentru ca nu ati fi avut parte de un camin linistit… s-ar fi amestecat si in familia ta, in educatia copilului tau… bucura-te ca ai scapat de fiinta aceea acaparatoare si vesnic nemultumita care ti-a adus atata dizarmonie in viata…
        Unii oameni emana pace si fericire in jur prin insasi prezenta lor, altii insa se hranesc cu energia altora… posibil ca soacra ta sa faca parte din aceasta ultima categorie… oricum, bucura-te ca drumurile voastre nu se vor mai intersecta… poate ca tot raul a fost spre bine… poate ca in ultimul moment o mana protectoare te-a salvat din prapastia in care era sa aluneci…
        Lasa trecutul in urma, invata din greseli si incearca sa-ti recapeti increderea in tine si forta interioara! Invata sa te respecti si sa te iubesti intai pe tine, pentru ca daca iti doresti armonie in jur, e nevoie sa o creezi mai intai in interiorul tau… si daca vrei sa primesti iubire, e nevoie mai intai sa te iubesti tu pe tine! (stii ca s-a demonstrat statistic ca 80% dintre oameni nu se iubesc?) Si daca tu nu te iubesti, cum poti sa transmiti unui barbat ideea ca meriti sa fii iubita? Cum sa puna el pret pe tine daca tu singura nu te apreciezi? Nu te mai arata disponibila oricand, oricum, si nu umbla disperata dupa nici un barbat care nu te trateaza asa cum iti doresti, asa cum meriti!
        Traieste clipa, bucura-te de viata! Detaseaza-te de ideea ca trebuie sa te casatoresti cat mai repede, sa faci un copil, etc… Lasa incrancenarea si relaxeaza-te! Cand vei avea un barbat, un copil si o groaza de responsabilitati ai sa vezi ca vei regreta daca nu ti-ai trait la maxim aceasta varsta frumoasa…
        Reconstruieste-ti imaginea de sine (misterioasa, atractiva, ocupata, stapana pe viata ei, greu accesibila si cu preocupari interesante) si incearca sa redevii acea persoana care erai! Si vei vedea ce usor va fi dupa aceea sa atragi doar lucruri bune in viata!
        Mult curaj ca sa depasesti aceasta situatie grea! O viata frumoasa ii doresc!

    • 50.3
      lory spune:

      BUNA MIHAELA.îmi pare rau ca treci prin asa ceva..e greu stiu…cel mai bun sfat e sa-l lasi in pace ..desi e greu pt tine sa faci asta….nu te iubeste indeajuns sa fie cu tine ..si spun asta pt ca daca te iubea cu adevarat lupta pt tine,face-a tot posibilul ca sa te tina aproape de el.asa ca mergi inainte si timpul vindecata orice rana.

  18. 49
    Carmen spune:

    Multumesc pentru acest articol.După 13 ani de relație, unica din viața mea mă regăsesc singura fără prieteni fără job doar cu speranța ca o sa fie bine.L- am iubit imens am renunțat la tot pentru el,(prieteni, părinți, licența, job, iubire) pentru ca el sa fie fericit si sa mă iubeasca si sa fie liniște si armonie.Dar nu a contat nimic si nici nu o sa conteze.Îmi e foarte greu dar am învățat sa iert, sa mă iert pe mine pentru ca m-am lăsat sa ajung aici sa îl iert pe el si sa merg mai departe cu fruntea sus si cu siguranță ca relația noastră nu a fost o greșeală ci mai degrabă o lecție pe care a trebuit sa o învăț.Ar fi bun un grup de sprijin unde sa ne adunam sa ne spunem durerile si implinirile si sa ne sprijinim asa un fel de alcolici anonimi, într-un fel chiar suntem in reabilitare poate una din cele mai grele.

    • 49.1
      diana spune:

      felicitari pentru articol.si eu m am despartit de cineva drag…si simt nevoia sa vorbesc cu cineva.adresa mea de mail e : adrianakiss23

  19. 48
    Bianca spune:

    Felicitari pentru articolul dvs. pe care l-am citit si recitit de cateva ori,cred ca e foarte util in situatia unei despartiri dureroase,ajuta mai ales in situatia imediata dupa despartire cand omul e socat de ce s-a intamplat si e confuz incat nu mai stie ce sa faca…

  20. 47
    Bianca spune:

    Buna ziua,am si eu o poveste cu final nefericit…tocmai m-am despartit de prietenul meu iubit pe care-l adoram,il respectam si aproape ca-l divinizam il vedeam ca pe un inger bun care dupa cateva luni mi-a aratat o alta fatza de monstru oribil si totul s-a intamplat doar fiindca i-am atras atentia ca nu e bine sa umble dupa pustoaice de 15 ani fiindca isi va pierde respectul si demnitatea in fatza lor el fiind profesor la scoala unde invata ele…Se pare ca a interpretat gresit semnalul meu de alarma si a considerat ca-i fac scene de gelozie copilaresti si a crezut ca ma va reduce la tacere amenintandu-ma cu bataia…acum imi pare rau ca nu l-am lasat sa se faca de ras in fatza copiilor,poate trebuia sa-si ia si el lectia de viata si sa-si primeasca rasplata comportamentului inadecvat fatza de niste copile care mai devreme sau mai tarziu ar fi facut sa vuiasca scoala in hohote de ras la adresa profesorului afemeiat…ar fi trebuit sa-l las sa-si primeasca rasplata cuvenita!Ce ma doare mai tare e faptul ca l-am iubit enorm si inca il mai iubesc…mi-as fi dat si viata pt el sa-l stiu pe el bine!Dar egoistul se pare ca se gandeste sa-i fie numai lui bine si daca ma gandesc de cate ori ma cauta era ca avea nevoie de bani sau de altceva…dar poate asa e cand iubesti nu mai vezi nimic in afara de omul iubit..nu-i mai vezi defectele…il urci pe un piedestal ca pe un zeu si de acolo pana la propria umilinta nu e decat un pas.Dupa ruperea relatiei noastre care o credeam infinita si plina de iubire(asa credeam in inima mea dar acum imi dau seama ca era doar autoamagire)imi simt sufletul ranit si inima franta coplesita de celelalte sentimente aferente tristetii si cred ca in curand voi trece si peste asta asa cum am trecut si peste alte probleme asemanatoare.Am invatat o lectie foarte importanta pentru viata mea si anume ca:Niciodata nu trebuie sa crezi in oameni!Avem asteptari prea mari de la un om si ne alegem cu dezamagiri…Dar daca eu ofer totul intr-o relatie oare nu e normal sa primesc si eu la fel totul?…sau ar trebui sa ma multumesc cu faramituri?…NICIODATA! Deviza mea e TOTUL SAU NIMIC!Unii ar spune ca dragostea trebuie sa fie neconditionata si este atat timp cat cei doi parteneri se iubesc si ofera totul unul altuia fara sa o ceara…dar cand doar unul iubeste,asteapta nopti si zile o farama de atentie,un telefon sau un mesaj…cat poti sa iubesti asa de unul singur??? Singura mea intrebare pe care o am este daca mai merita o sansa in cazul ca isi va schimba atitudinea omul pe care il iubesc…stiu ca si el se gandeste la mine si regreta ce a facut…iar eu trebuie sa fiu pregatita sufleteste pentru a lua decizia potrivita in orice situatie! Sa auzim de bine :) Mult succes in viata tuturor! Intotdeauna sa ne pastram credinta in Dumnezeu fiindca El ne poate ajuta si nu ne va dezamagi niciodata!

  21. 46
    Alin spune:

    Am citit toate postarile si cea ce se scrie aici chiar ajuta.
    La mine este vorba de o relatie de 7 ani care s-a terminat de cam 3 luni si imi pare rau ca nu am cautat pe net pana acum astfel de sfaturi.
    Pana acum am dat tot timpul vina pe mine dar de acum voi incerca sa vad totul din alt unghi.
    Suna cam aiurea dar ajuta sa sti ca nu numai tu treci prin asa ceva deoarece ai impresia la un moment dat ca toti sunt bine doar tu nu.
    Ar fi o idee buna sa se organizeze intalniri intre membri anonimi care au patit acest dezastru deoarece asa daca discuta mai multi ajungi la concluzia cred ca nu numai tu esti in aceasta situatie si ca orice s-ar intampla se intampla cu un motiv.

  22. 45
    ana mariaa spune:

    BUNA am citit toate postarile voastre si sunt foarte interesante, si eu la fel sufar si as vrea sa ma ajutati si pe mine cu un sfat ca nu mai stiu ce sa fac.O sa va povestesc problema mea. stau cu un baiat de 2ani si 6 luni, dupa 1 an si ceva de relatie am aflat ca este insurat si ca are un baiat de 8 ani, ma durut f mult cand am aflat ca ma mintit, mi-a zis ca el este despartit de ea de 4 ani dar stau in aceiasi casa pt copil ei inca nau divortat, imi zice ca o sa divorteze cand o sa faca copilu 11 ani ca el vrea sa ramana copilu la el.Eu am accept PT CA IL IUBESC dar uneori nu mai pot asa, pe fiecare seara doarme cu mine mereu cand vine de la servici e cu mine cand este langa mine se comporta f frumos , ma enerveaza ca imi inchide tel uneori sau imi da ocupat cand este acasa cu ea ,sau uneori cand nu vine la mine sau sunt eu plecata imi inchide telefonul pana a 2 zi nu stiu nimic de el, sau nu imi raspunde deloc la telefon si asta ma deranjeaza enorm, se jura pe copilu lui ca nu e cu ea si ca nu ma inselat niciodata sa jurat si in biserica dar eu nu il mai cred simpt ca ma minte mereu si sincer nu mai pot sufar enorm de mult , imi zice ca sa mai astept un an si atunci o sa divorteze si o sa se casatoreasca cu mine dar nu il mai cred nu m-ai stiu ce sa fac sufar enorm mas desparti de el ca simpt ca nu e bine ce fac , va rog ajutatima cu un sfat zicetimi ce sa fac ca sincer nu m-ai stiu ce sa fac. VA MULTUMESC MULT SI SPER SA IMI RASPUNDETI CA SA IMI SPUNETI CE SA FAC

  23. 44
    CATALIN spune:

    Stiti ceva .,.,durerea ramine ,.,.

  24. 43
    Dr Love spune:

    Raspuns pentru Daiana:
    Revin destul de tarziu cu comentariu la ceea ce ai postat, pentru ca intre timp au fost ceva probleme tehnice cu site-ul… din pacate programul meu este f incarcat si nu am timp sa stau prea mult si neintrerupt la discutii… am mai incercat asta si nu a mers, nu prea am calitati de psiholog in ceea ce priveste rabdarea, de ce sa nu o recunosc…
    E multa durere in tot ceea ce povestesti, dar sper ca intre timp ai reusit sa-ti recapeti echilibrul interior… Eu intelesesem ca dupa plecarea in Germania el s-a intors sa te vada si apoi a plecat iar… dar probabil ca nu risca asta, dupa ce i-ai aratat cat de mult depinde de tine plecarea lui… acum intelege-l si pe el, incearca sa-si faca o viata mai buna fara sa fie la mana nimanui… acolo e cu rudele lui care l-ar putea ajuta sa se integreze mai usor poate decat in Spania… ajutorul din partea rudelor e in firea lucrurilor si nu-l pune neaparat intr-o pozitie de inferioritate…
    Gestul tau cand i-ai spus ca actul lui a fost anulat l-a umilit si reactia lui de a pleca fara sa priveasca in urma lui mi se pare una normala… crezi ca el nu stia cat depinde de tine? Numai orgoliul te-a facut sa fii atat de ostentativa… da, ai dovedit generozitate ca l-ai lasat pana la urma sa plece si i-ai aratat ca il iubesti si ii respecti dorinta… dar demonstratia ta de putere cred ca i-a lasat un gust amar…
    Daca intr-adevar il iubesti, da-i libertatea de care are nevoie… iubirea adevarata nu e sufocanta, dominatoare, si mai ales nu trebuie confundata cu dependenta emotionala… Nu are sens acum sa-ti faci ganduri negre ca nu te-a iubit… din ce povestesti, cred ca te-a iubit in felul lui, dar poate ca nu atat de exclusiv pe cat ti-ai fi dorit… iubirea si faptul ca a avut nevoie de ajutorul tau nu se exclud una pe alta… nu lasa suspiciunile sa intineze ceea ce a fost frumos intre voi… atat timp cat a fost… pentru ca nimic nu dureaza la nesfarsit… stiu ca ti-ai fi dorit poate sa intemeiezi o familie cu el, dar poate ca e mai bine ca s-a sfarsit… nu cred ca era barbatul potrivit cu care sa pornesti la drum atat timp cat educatia, cultura si religia lui ii permit sa fie si cu alte femei, iar tu nu concepi lucrul asta…
    Si nu mai spune ca a fost iubirea vietii tale… nu ai ajuns la sfarsitul vietii, asa ca nu ai de unde sa stii ce lucruri minunate iti rezerva viata de acum incolo… dupa furtuna vine soare… recastiga-ti optimismul, dorinta de viata, si pregateste-te pentru zilele insorite ce vor veni… numai bine iti doresc!

  25. 42
    john spune:

    Da interesante lucruri dar v-ati gandit ca in cele mai multe cazuri sunt baieti care sufera du voi fetele , nu zic ca nu sunt si fete care la randul lor sufera dupa baieti dar mult prea mult s-au schimbat fetele … am ajuns sa cred vorbele altora ca e o lume plina de curve si asta doar pentru ca vreti ceva nou mereu pentru ca nu conteaza cat munceste cel de langa voi sa va satisfaca toate poftele entru ca nu stiti cat de mult sufera cel ce e alaturi de voi atunci cand nu poate oferi ceea ce vreti defapt , si totusi cereti cu insistenta .. nu se merita nimic cat despre chestia aia nu merge nici daca vrei in timp trece durerea , dar rana ramane adanc si doare la cea mai mica amintire

  26. 41
    Alina spune:

    foarte bune sfaturile dar eu simt ca m-am recreeat dupa ce am citit atatea povesti uimitoare… mai ales cea a alexiei… dar nu stiu ce sa fak … sa incerc sa lupt pentru iubirea noastra sau sa il uit?
    daca la-s uita miar fi foarte greu deoarece e un prieten f bun de familie si las vedea in continuu si miar fi foarte greu ….! Dar daca ma iubea cu adevarat incerca sa lupte alaturi de mine ca sa fim impreuna si sa nu ne despartim… sa nu avem nici un obstacol in calea iubiri noastre? va rog datimi un sfat cu ce sa fak cat mai repede ! si pentru alte persoane care vrea sa ma ajute cu un sfat ID-ul meu este:alina_bela12@yahoo.com ! oricine vrea sa imi dea un sfat ….

    • 41.1
      SIU ALEXANDRA spune:

      Am si eu o problema si as avea nevoie de un sfat.Acum 2 ani, am cunoscut un baiat, am fost impreuna din Septembrie pana August, anul viitor, deci aproape un an. Zi de zi eram impreuna, faceam totul impreuna, eram nedespartiti.Dar in urma unor cuvinte spuse aiurea, ne-am despartit. Nu a fost o despartire voita, adica eu tot speram sa ma caute sa ne impacam.Relatia noastra a fost una serioasa, el imi vorbea de casatorie, vroia sa vina cu parintii lui sa ma ceara, dar eu am vorbit cu el si cu mama lui si i-am spus ca nu sunt pregatita acum sa fac pasul asta, ca pentru mine e ceva extrem de important si ca am nevoie de timp. Nu au inteles
      treaba asta, nici el nici mama lui. Apoi in urma unor vorbe spuse la nervi, ne-am certat, adica s-a suparat si nu m-a mai cautat. Cand mi-am dat seama ce simt de fapt pentru el, l-am cautat eu.Din
      Noiembrie pana in Ianuarie l-am cautat eu, vorbeam numai pe mess si prin mesaje pe telefon. Doua luni am facut pauza, apoi m-a vazut pe strada si i-au reinviat sentimentele. Din Martie a inceput sa ma caute el. Ne-am intalnit, parea ca ne-am impacat, dar el mereu datea inapoi. Imi spunea ca nu e sigur de ceea ce simte, ca il trebuie timp sa se obisnuiasca iar cu mine,se purta rece. Avea perioade cand nu imi raspundea la telefon, la mesaje, sau imi raspundea mai tarziu, sau nu raspundea…si dupa cateva zile ma suna el si imi zicea ca a avut treaba, ca a fost obosit…scuze ieftine. Recunosc ca mai mult eu am tras de el, eu plateam acolo unde mergeam, el zicea ca nu are bani, ca mergem daca eu vreau dar el nu are bani. Ajunsesem ca cred ca are pe altcineva, de asta se cam fereste sa iasa cu mine si din acest motiv plateam eu. Ba chiar s-a plans ca nu are bani si l-am si imprumutat cu bani, bani pe care nu mi i-a mai inapoiat, sub pretextul ca pe nu stiu ce data, pe urma s-a facut ca ploua, apoi iar mi-a amintit ca nu a uitat ca are datorie la mine…
      Mi-a spus mai in gluma mai in serios sa imi caut pe altcineva, sa il uit definitiv, ca el nu mai are nimic pentru mine. Apoi tot el ma suna si ma chema iar si vroia sa fie cu mine….era indecis..ba vroia ..ba nu. In ultimul timp ma mintea ca nu stiu unde este..si el era acasa…pe mess. Nu ne-am mai intalnit de ceva timp…dar am vorbit la tf…pe mess..prin mesaje pe tf..cand credeam ca totul s-a terminat…dupa ce nu imi mai raspundea….ma cauta iar…si ..ma inmuiam…Faptul ca avea datoria aia la mine, il facea sa se simta cumva dator..sa ma ajute daca am o problema. Acum cateva zile, l-am chemat sa imi puna un bec la serviciu in baie, ca era sus si nu ajungeam. A venit, mi l-a pus, m-a tras de mana in baie, ma sarutat asa cum demult nu o mai facuse, apoi a plecat. Noi nu ne mai vazusem de mai bine de o luna, sub pretextul ca are treaba. Doar vorbeam rar la tf, iar el seara nu mai era pe mess…mentionez ca mereu cand e acasa..sta cu messul deschis.
      Intr-o seara i-am trimis un mesaj pe telefon sa ne intalnim si mi-a raspuns dupa un sfert de ora… a zis ca are treaba sa il las impace. Apoi a doua zi isi pune poza cu o tipa…si scrie ca e deja intr-o relatie. Am zis ca nu vad bine. Am inebunit. A doua zi…a trecut pe la mine pe la serviciu…cu masina..m-a vazut ca stateam de vorba cu cineva, m-a claxonat..si era nehotarat..se uita la mine sa imi vada reactia..daca am aflat sau nu. M-am uitat fix la el…ochi in ochi…el la mine, ne-am fixat un timp asa..apoi el mi-a facut un semn intrebator din cap…in sensul <<ce faci<<?continuand in acest timp sa mearga..cu masina..dar usor de tot. Eu mi-am revenit din socul revederii, i-am facut cu mina..zambind…nelasandu-l sa inteleaga ca stiu. Apoi l-am sunat..mi-a raspuns,,zi,, si eu i-am zis sa treaca pe la mine sa bem un suc, el refuzand spunandu-mi ca are treaba. Am incheiat conversatia cu ..bine..papa..papa.
      Acum sunt socata, nu stiu ce sa fac, imi e teama sa ma intalnesc cu el si cu ea pe strada, sa-l vad cu altcineva si cel mai tare ma deranjeaza ca ultima intalnire nu mi-a dat de inteles nimic… Si…avem multe cunostinte comune…chiar si rudele mele sunt apropiate de el…si nu stiu ce sa fac…cum sa trec peste asta..si sa pot sa inteleg…ce s-a intamplat de fapt…probabil ca el are de mult persoana asta..sau ..nu stiu…eu credeam ca e jumatatea mea…si…acum…totul e gol….Nu stiu cum sa reusesc sa trec peste asta. Nu stiu ce simt pentru el, daca este o obsesie, daca e faptul ca am fost respinsa ceea nu pot sa accept, dar spun cu mana pe inima ca imi e dor de el si nu stiu cum sa fac sa nu mai simt asta.

    • 41.2
      SIU ALEXANDRA spune:

      Astept raspunsuri si pe ID-ul meu, alexsiu70@yahoo.com

  27. 40
    Dr Love spune:

    Raspuns pentru Daiana:
    Daiana, intre Romania si Germania, 99,99% dintre oameni ar alege Germania ca tara de rezidenta… e o decizie rationala cea pe care a luat-o el… stiu ca femeile pun in general inima inaintea ratiunii, de aceea am considerat intotdeauna ca femeile sunt mai evoluate din punct de vedere spiritual…
    Dupa cum banuiam, principala problema intre voi sunt diferentele culturale… alta religie, alte mentalitati, alt loc rezervat femeii in raport cu barbatul, un loc inferior cred eu… gandeste-te ca el a fost de mic educat in ideea ca e normal ca un barbat sa aiba mai multe femei… dar femeia, daca comite adulter, e aspru penalizata… poate ca atunci cand inca mai era cu tine nu si-a aratat aceasta fata pentru ca situatia lui depindea atat de mult de tine… dar, odata ce nu mai este la mana ta, se comporta dupa cum simte si gandeste, e natural… nu inseamna ca nu te iubeste, dar nu-ti poate oferi exclusivitate in iubire, asa cum ti-ai dori, asa cum ti se pare tie normal, fiind crescuta in cu totul alte principii… Am mai cunoscut cupluri de genul asta si de fiecare data femeia a fost cea care a cedat in favoarea barbatului, ba mai mult, chiar a trecut la religia islamica… nu te astepta ca el sa cedeze in favoarea ta, sa se dea dupa tine, e ca si cum ar renunta la respectul de sine… e barbat si stii cum stau lucrurile cu orgoliul masculin… si in general e aiurea ca atunci cand iubesti pe cineva sa incerci sa il schimbi… ori il iubesti asa cum este si il accepti, ori il lasi pentru altul mai potrivit, mai compatibil cu tine…
    Eu cred ca cel mai bine ar fi sa incepi sa–ti recapeti forta interioara si sa incerci sa-l uiti… modul in care ai luptat pentru relatia asta imi dovedeste ca esti o femeie puternica… cred ca ai suferit destul… si, mai devreme sau mai tarziu, tot suferinta ti-ar fi adus povestea asta… sunteti prea diferiti… chiar daca la inceput ti-ar fi facut pe plac poate, mai tarziu, cand pasiunea se mai domolea, s-ar fi facut simtite diferentele de opinii dintre voi… o relatie de durata se bazeaza si pe alte lucruri in afara de iubire, iar intre aceste lucruri foarte importante sunt valorile… voi nu impartasiti aceleasi valori, principii, mentalitati… poate ca e mai bine ca povestea s-a sfarsit acum si nu ati mai lungit-o… ai investit deja prea mult in acesta relatie… acum e momentul sa te gandesti la tine si la fetita ta si sa faci ceea ce trebuie pentru ca voua sa va fie bine… incearca sa-ti recapeti echilibrul interior, pentru ca copilul tau iti preia toate starile sufletesti… barbatii vin si pleaca din viata unei femei, povestile de iubire pot avea un sfarsit, dar legatura cu copilul tau e ceva care va ramane pentru toata viata…

    • 40.1
      Daiana spune:

      ati putea sa mi dati o adresa unde am putea vorbi…pt k prin aceste mesaje este mai complicat…poate k nu m am exprimat eu corect.dar cand am spus de tara unde locuiam impreuna…ma refeream k am locuit cu el in spania…eu locuiesc in spania.nu in romania.nu stiu dk sunt atat de mari diferentele dintre spania si germania.ati spus un lucru f adevarat….nu va face nimic pt k orgoliul de barbat in fata familiei si cunoscutilor lui.consider k este un om rau..pentru k atunci cand ne chinuiam pentru viza ..toata lumea in sprijinea si il lauda ..k este in spania…unde nu se poate ajunge …turcilor li se pun conditii pentru viza…ffff aspre..el nu ar fi reusit sa intre in europa.tin sa mentionez k in urma cu 2 ani..a vrut sa mearga la sora lui.in germania..si i a fost respinsa viza.si eu m am gandir k poate s a folosit de mie dar la fel stiu k ma iubea f mult..simteam asta..nu ma puteam indoi. cat despre documnetul cu care el poate calatori,pemverso este scris numele meu.unde spune k este membru familiar al unei persoana din UE.da am facut un lucru ce credeam k ma va linisti.inainte de plecare i am spus k actul lui a fost anulat.actul era a mine.si k el nu va mai putea merge in germania.si a facut bagajul si a plecat fara sa priveasca in spate.ma simteam rau..nu am plans deloc la plecare lui …dar pe seara sentimentul de vinovatie ma facea sa ma sitm si mai rau.plangeam si ma simteam atat de rau k ma razbun pe el.era ora 3 dupa amiaza knd el a plecat.seara tarziu l am sunat.era la niste prieteni turci care locuiesc aici in spania.i am spus k vreau sa vorbim.ne am intalnim afara,in parc.ne am asezat pe o banca.i am spus sa mi dea mana.avea lacrimi in ochi .mi a dat mana si i am pus actul in mana.i am spus k nu vreau sa ma urasca pentru acest act.a inceput sa planga .i am inchis palma..si m-am restras.era pierdut.era trist…era terminat.ne am luat ramas bun si mi a spus k vrea sa ma vada maine.ma simteam fericita k ii dadusem acel act,nu vroiam sa ma urasca..si am vrut sa i dovedesc…ca daka eu nu as fi vrut sa i-l dau..in momentul asta nu ar fi calatorit in germania..dar cu aprobarea mea,i am inmanat acest document pentru care luptasem atat de mult sa l avem…i-am dovedit k sunt o persoana buna..iar dk el a facut asa ceva.sa fie cu mine doar pt acte..acum i am dovedit k eu sunt mai om decat el.a doua zi..a venit sa ma vada acasa…venise sa si ia ramas bun.eu tocmai ma pregateam sa ies cu fetita mea in parc.avea autobuzul kre germania intr o ora.nu-mi venea sa cred ce aud.atunci mi a spus k va pleca si se va intoarce….m a mangaiat .m a sarutat pe frunte…si a plecat.dar nu se terminase totul aici.am iesit in parc..cu fetitza…iar destinul ne da alta sansa de a ne revedea.in fata mea il vad trecand cu geamantanul .am mers in calea lui…nu spuneam nimic…decat ne priveam.imi spunea sa merg sa conduc la autogara .i am spus k nu pot sa vad asa ceva.si era deja insotin de prietenii lui si mama unuia dintre ei,aceasta doamna nu ma cunoscuse dar m a chemat si m a strans in brate spunandu mi sa ma linistesc.tremuram .simteam k lesin…apoi,i am spus lui: ¨ dk vrei sa pleci,,,,fa o acum k simt k mi se face rau¨.mi a spus pleaca tu..si numai asa voi putea porni catre autogara.asta am facut .am plecat…putin mai departe de strada unde el era.cred k el nu ma mai vedea.m am pus jos pe iarba plangand…auzeam doar rotile gamantanului pe asfalt…plecaaaaaaaa….dragoste mea ma parasea!!!! am mers apoi intr un parc…vroiam sa vad pe prietea mea-…era un parc unde nu este multa lume…langa un rau…plangeam singura pe strada….strigam catre el…cum ai putut sa mi faci asta???? dc ai plecat iubirea mea!!!!!!!!!!!!…nu puteam sa concep ziua de maine fara el…..nu aveam iluzie de viata….imi face atat de rau sa mi amintesc momentele acelea….acum plang din nou..simt k se intampla acum si inca nu pot concepe k nu l mai am…dar stiu k nu pot face nimic..decat sa fiu tare.pt fetita mea!!! nu stiu ce sa mai spun….a fost iubirea vietii mele..si nu voi uita niciodata ce am simtit pentru el.va ramane o amintire nebuneasca..o iubire anormala..cum spunea chiar el….va ramane k un vis neindeplinit..dar care trebuie sa l uit desi este f greu sentimentul asta:(

  28. 39
    Clariss spune:

    Buna dimineata,

    Va recomand un articol care de asemenea va poate fi de ajutor, va poate alina suferinta cat mai repede

    M-am-despartit-si-sufar

    Daca aveti intrebari suplimentare va puteti adresa psihologului, fie prin mesaje private, fie puteti discuta pe chat.

    Fruntea sus si o saptamana linistita va doresc. Numai bine,

    • 39.1
      dedragoste spune:

      Clariss, am facut unele schimbari la linkul tau, astfel ca pagina ta sa se deschida separat si fara transfer de page rank… De regula nu acceptam reclame pe site, dar in cazul tau sper sa le fie de ajutor vizitatorilor…

      • Clariss spune:

        Buna ziua,

        Am luat la cunostinta mesajul dvs. si imi cer scuze. Pur si simplu, mi s-a parut un articol care meritat vazut de cei “in suferinta”

        Multumesc pentru intelegere,

  29. 38
    Daiana spune:

    ATI VAZUT MESAJUL MEU? NU STIU DACA S A TRIMIS CORECT.ASTEPT RASPUNS VA ROG

    • 38.1
      Dr Love spune:

      Daiana, am vazut comentariul, dar nu am avut timp pentru un raspuns elaborat, pentru ca e ceva de discutat pe marginea problemei tale. Sper ca maine pe seara sa-ti pot raspunde…

    • 38.2
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru Daiana:
      Scuze ca-ti raspuns atat de tarziu, dar am avut niste zile cumplit de aglomerate… sper sa mai revii pe site ca sa citesti raspunsul meu… Eu cred ca la voi lucrurile sunt foarte amestecate… e si iubire, dar la mijloc sunt si alte interese… toate aceste aspecte fac parte din viata si toate trebuie luate in calcul… nu poti sa privesti problema unilateral…
      Tu l-ai cunoscut intr-o perioada cand erai foarte vulnerabila (dupa divort) si poate ca de aceea te-ai implicat atat de mult, facand tot posibilul ca sa fiti impreuna…
      Eu cred ca el te iubeste, e doar o impresie generala din faptele pe care le relatezi, pentru ca nu dai destule informatii (nu spui din ce tara vine el, in ce tara a plecat la familia lui, care au fost lucrurile pe care ti le-a ascuns…) lucrurile astea au destula relevanta, ca si diferentele culturale dintre voi… Daca in Romania e acceptata ideea ca un barbat sa-si ia concediu de paternitate pentru a se ocupa de copil, in timp ce sotia lui lucreaza, in alte tari asta pare de neconceput… Daca in cultura lui barbatul trebuie sa detina controlul, e posibil ca el sa se fi simtit ingrozitor in tara la tine, necunoscand limba si crezand ca nu prea are sanse sa-si asigure un statut financiar si profesional cel putin la nivelul tau… uneori dragostea nu este de ajuns… mai e si demnitatea lui de barbat in joc si poate ca si alte aspecte care nu-mi vin acum in minte…
      Spui ca in tara in care a plecat si-a gasit un loc de munca… lucrul asta e important pentru el, poate si de aceea a decis sa ramana acolo… in afara de faptul ca putea fi cu familia lui, putea vorbi in limba lui… cand traiesti mai mult timp intr-o tara straina poti sa treci prin stari ciudate, totul iti poate parea strain si ostil… poti sa cazi in depresie, sa te apuce panica, disperarea… nu esti in pielea lui ca sa stii ce a simtit el, ce l-a determinat sa ramana acolo chiar cu riscul de a te pierde… poate ca s-a temut ca va fi o povara pentru tine daca nu va putea sa se adapteze si sa-si asigure un job rezonabil in tara la tine…
      Sau poate ca intre demnitatea lui de barbat si iubirea pentru tine a ales-o pe prima… nu-l condamna prea aspru, pentru un barbat (indiferent de cultura din care face parte) respectul femeii de langa el e esential…
      Dar si tu ai demnitatea ta … ai luptat mult pentru aceasta relatie, acum e cazul sa lupte si el, daca intr-adevar te iubeste… a pleca cu fetita ta dupa el nu mi se pare normal si, din cate inteleg, nici nu e posibil in momentul de fata… Nu fa si acest ultim compromis! E prea riscant, mai ales ca ai unele indoieli in privinta lui…
      Stiu ce gandesti tu: ca el s-a folosit de tine pentru a obtine viza… ca iubirea lui nu a fost decat prefacatorie, ca sa obtina ceea ce a vrut ( o viata mai buna, mai prospera) sau poate ca tu crezi ca te iubeste, dar nu suficient de mult… nu atat cat ai sperat, luand in considerare eforturile pe care le-ai facut ca sa fiti impreuna… dar, daca nu te iubea, de ce ar mai fi revenit in tara dupa ce isi aranjase ploile la sora lui? Putea sa aiba un alt interes ca sa faca asta?
      Pornind de la cel mai negru scenariu, acela in care el s-a folosit de tine, nu te supara prea mult pe situatia asta, indiferent de gustul amar pe care ti l-a lasat decizia lui… bucura-te ca ai facut un bine cuiva, i-ai oferit o viata mai buna… acest bine ti se va intoarce sub o alta forma…
      Si daca tu il iubesti atat de mult, insusi faptul ca lui ii este mai bine ar trebui sa te bucure… iubirea adevarata pune mai mult pret pe fericirea celuilalt decat pe fericirea proprie… oricum, situatia asta de viata o va rezolva timpul… daca el te iubeste intr-adevar, dupa ce va capata mai multa incredere in el si isi va asigura o stabilitate financiara in tara in care a plecat, poate ca va face tot posibilul sa fie din nou impreuna cu tine… totusi, nu mi-as pune prea mari sperante in asta… ochii care nu se vad, se uita…
      Si nu gandi ca ti-ai distrus viata, pentru ca nu stii ce iti rezerva viitorul… Ai un copil de crescut, aduna-te si mergi mai departe! Nu-ti lega fericirea si toate sperantele de nici un barbat, indiferent cine ar fi el! Independenta, increderea in fortele proprii, stima de sine si inteligenta trebuie sa primeze inainte de toate la o femeie, iar restul vine de la sine… cu sau fara el, un viitor luminos ti se deschide in fata daca gandesti pozitiv si nu lasi umbrele trecutului sa te urmareasca…
      Dupa parerea mea, ai procedat corect cand i-ai spus ca daca pleaca se termina totul intre voi… e o atitudine corecta, singura atitudine corecta pentru ca:
      - daca el s-a folosit de tine, isi va da arama pe fata cu timpul
      - daca te iubeste, faptul ca il respingi il va face sa te regrete si mai mult, sa-si doreasca si mai mult sa fie cu tine…

      • Daiana spune:

        Va multumesc frumos pt sfaturi,pt timpul acordat.este adevarat faptul k el aici se simtea incomod..se gandea k de atata timp a venit si nu a putut merge la munca…si k si ar dori sa creeze confort familiei.el fiind barbat.am apreciat lucrul asta ..ii spuneam k apoi totul va fi bine.era fericit langa mine…desi au fot perioade in care se simtea o tensiune..era mai irascibil…dar aveam credinta k la intoarcerea din vacanta va fi mult mai bine,mai linistit,dar lucurile s-au intors impotriva mea.tot binele care l-am facut..nu a mai fost apreciat…am fost inlaturata in momentul in care i am spus k eu nu pot merge sa locuiesc acolo.el este turc.eu sunt romanca.am locuit impreuna in spania.iar tara unde a ales sa mearga este germania. lucrurile care mi le a ascuns.a vorbit cu cateva fete,,,mi a ascuns faptul k are o alta adresa de fb.unde publica poze facute exact a doua zi dupa despartirea noastra.era zambitor.se vedea incantat.avea cmentarii de la femei unde si el raspundea.la fel la randul lui comenta pozelor lor.si nu numai,a doua zi…mi am facut si eu o alta adresa…cu care l am contactat…aveam o poza de femeie,fotomodel.era interesat de aceasta persoana…nu era conectat pe adresa lui,unde eu il asteptam.imi lasase numai un mesaj k ma iubeste mult.l am sunat .i am vorbit frumos..i am spus k vreau sa vb ..si mi a spus k dormea de mult.am insistat k vreau sa il vad.a spus k se va conecta dar din probleme de internet nu a mai fost posibil.l am sunat in nou…printre hohote de plans….spunandu i ca eu am fost persoana cu care a vorbit…ma simteam f rau….mintita tradata.umilita.plangeam foarte tare.nu puteam sa respir..nu aveam aer.imi era teama ca voi ajunge la spital…deoarece zilele anterioare ,,knd el era aici..am lesinat.vroia sa ma linisteasca…nu stia ce sa mai spuna.Ii spuneam numai k m ai mintit iar…spune mi numai dk nu ma iubesti.si te voi uita,,dk asta iti doresti.m am linistit dupa inchiderea apelului.am hotarat sa nu ma mai conectez pe internet deloc.am blocat cont de fb .o perioada sa vad,dk ma cauta la telef,,,sau oriunde.dar nu…doua zile nu am fost activata pe fb.dar lui nu i a pasat.i am trimis un mesaj dupa 7 zile.spunandu-i k nu pot crede k in ziua de azi am ajuns sa ne dusmanim…knd el imi spusese k asta nu se va intampla vreoadata.am vorbit cu el si imi spune k eu sunt cea care nu am vrut sa vb cu el.f mult timp.i am spus: normal.dupa tot ce ai facut…imi spune k ma iubeste atat de mult.k ii este ffff dor de mine.k ma vede si ziua si noapte..k ma viseaza…i am spus.te rog nu mi vorbi de iubire,,k nu mai cred in iubire.a spus .ok imi pare rau.i am spus.multumesc .l am intrebat cum a fost in acest timp..mi a spus normal.i am spus k ma bucur.si la fel ma bucur k nu am murit din cauza lui,,si k viata mea nu trebuie sa se opreasca.aici.mai am multe iluzii de viata.imi mai spune k ar avea multe sa mi spuna dar care mi ar face rau.nu a vrut sa mi spuna nimic…dupa care imi spune..nu am nimic sa ti spun..oricum vad k esti f bine( fara mine) .ma bucur.te iubesc f mult.si se desconecteaza!! Nu stiu ce sa mai spun..dar vad k am ajuns doi straini…din peroanele care se iubeau cel mai mult …am ajuns doi straini…care deabea isi mai vorbesc.ati spus o vorba mare..ochii nevazuti se uita..si poate asta se va intampla si cu noi doi.pacat k iubirile puternice nu dureaza.ma bucur k am facut tot ce mi a stat in puteree sa l am langa mine…si sa l opresc sa nu plece…dar cu inima franta…a putut pleca de langa mine!este o poveste lunga….au fost multe dovezi de iubire..din partea amandurora..ma doare sa vad k s a ajuns aici.dar cred k este momentul sa ma opresc…sa incetez sa l mai iubesc..pt k aceasta dragoste ma distruge…si nu pot permite asta!!acum sunt mai bine…imi dau seama ce comoara am langa mine,fetita mea..care nu merita sa ma vada suferind.am inceput sa lucrez.si sunt bine alaturi de fetita si sora mea ,,kre au fost mereu langa mine in toata aceasta perioada grea din viata mea.sper sa mi mai scrieti,,,si sper sa nu va obosesc cu povestea mea.va multumesc din suflet!

  30. 37
    Daiana spune:

    Buna!! Si eu trec printr o poveste f grea..din care sper sa fiu bine…desi momentan nu stiu ce sa gandesc si cum sa procedez. Povestea mea a inceput in urma cu un an…eram recent despartita de tatal copilului meu.l am intalnit pe EL…am crezut k este si va fi iubirea vietii mele. a fost o situatie f dififila inca de la inceput.suntem de nationalitati diferite…am fost cea care am fost pentru el in tara lui.deoarece el nu putea intra in tara in care locuiesc datorita vizei.am fost eu la el…am stat o saptamana…dupa care m am intors acasa…am facut tot posibilul sa l aduc in tara mea..si nu am reusit.AM FOST ATAT DE FERICITI KT AM STAT IMPREUNA.m a cerut in casatorie.eram cei mai fericiti.Vazand k ne este imposibil sa fim imreuna..am decis…sa i spun…ma casatoresc cu tine..a fost cel mai fericit.era singura sansa sa fim impreuna.prin casatrie puteam sa l aduc langa mine. am asteptat doua luni.am lucrat sa avem bani pt tot.el la fel.si am mers din nou in tara lui…ne am casatorit.am fost f complicat dar am reusit.iubirea mea era langa mine dupa un drum foarte greu! A venit la mine.am locuit impreuna…a fost greu sa i fac actele de rezidenta.dupa 1 an zile aveam toate actele pentru a locui fara nicio problema alaturi de mine. a fost greu pt el sa se adapteze ..nestiind limba…a inceput sa studieze pt a invata limba,apoi vroia sa lucreze, era dornic sa fie aici,,fericit k era impreuna…eram impreuna dupa toate eforturile…extrem de grele. knd am terminat de facut toate actele…prima dorinta a lui era sa si viziteze sora..care locuia intr o tara aproape de noi…am f fericita pt l…era prima ara knd o putea vizita..isi vedea nepotii dupa ani de zile.am pregatit cadouri,m am bucurat k poate sa fie alaturi de familia lui,pt o vacanta.o perioada.trecusera 3 saptamani…se apropia ziua knd implineam 1 an impreuna…vroiam sa ii pregatesc o surpiza…doar k eu am primit o surpriza f dureroasa.. ::: Dragul meu sot..imi trimite un mesaj ..numai un mesaj…in care imi spunea: ;;Dragostea mea…eu nu mai vreau sa vin acolo unde estu tu…vreau sa locuim impreuna in aceasta tara…alaturi de familia mea…voi avea un loc de munca.vfreau sa iti ofer o viata mai buna imreuna cu fetita.sa fim o familie fericita…gandeste te la propunerea mea si astept raspuns;; a fost un soc pentru mine sa vad mesajul..eram la munca..in momentul acela..nu am mai putut lucra ,,,simteam k lesin.nu mi se putea intampla asa ceva.am vorbit cu el.mi a spus k hotararea este luata.k el aici nu va mai veni.doar sa merg eu acolo cu fetita. nu puteam sa ma gandesc sa plec de aici.am mari probleme cu tatal fetitei,,nu pot calatori cu fetitza …nu am aprobarea tatalui.iar pana nu voi termina procese…sa ca pot avea custodia.nu pot face nimic. as putea vorbi cu tatal ei..dar stiu k nu ar fi de acord sa ma mut in alta tara.nu imi doresc sa merg acolo.este o decizie greu de luat.am vorbit mult cu el despre asta…timp in care el era acolo.i am spus sa vina ca ar fi mai bine sa vorbim fata in fata.apoi vom decide.a acceptat sa vina.am foste f fericiti 2 zile.nu ne vazusem de 1 luna jumate.fericirea a durat pana cand am vorbit de aceasta problema.de atunci s a distrus totul.am plans amandoi in fiecare zi,,,2 saptamani…i am explicat k nu pot …i am spus kt de mult il iubesc.k nu pot trai fara el..si totusi…cu lacrimi in chi….si cu sufletele rupte….a plecat de langa mine…m a lasat distrusa.fara cuvinte,fara iluzia de a trai.nu stiu cum sa procedez.am vorbit cu el ,,,imi spune k ma iubeste…k sufera..dar am aflat k m a si mintit ..mi a ascuns anele lucruri….nu stiu dk dragostea lui este sincera…sau dk m a iubit vreodata.m a parasit,m a abandonat..mi a distrus viata..cum sa ma ridic…cum sa procedez.mi a spus inainte de a pleca…plec dar ma voi intoarce dar i am spus k aici se termina totul,nu am crezut k va di in stare sa faca sa ceva.dar a facut o.!!! imi spune k ma iubeste ..dar faptele spun k poate trai fara mine.da ti mi un sfat va rog…si imi cer scuze dk am scris prea mult…nu stiu ce sa fac…. :( =((

  31. 36
    Daiana spune:

    BUNA ZIUA!

  32. 35
    angela spune:

    DUPA 4 ANI NU MIA TRECUT SI IL SIMT IN INIMA MEA PARCA ATUNCI LA DESPARTIRE CINEVA MI-A BAGAT CUTITUL IN INIMA

  33. 34
    ana maria spune:

    Sunt bune sfaturile… in urma cu 1 an jumate am cunoscut un baiat…la inceput era totul bine si frumos intre noi….dupa cateva luni am inceput sa ne certam…erau motive banale,,,si acum cateva zile ne-am despartit….el a zis sa imi fac ordine in ganduri,,,dar eu in loc sa il aduc inapoi langa mine,,eu il indepartez…nu stiu cum sa ma comport cu el…pentru ca nimik nu ii convine….dar totusi eu inca mai sper…vreau si eu un sfat ce sa fac?

    • 34.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru ana maria:
      Spui ca la inceput au fost toate bune si frumoase, dar dupa un timp au inceput certurile intre voi… certurile din motive banale demonstreaza ca exista o problema intre voi… ceva care nu merge, nu-mi dau seama exact ce anume din comentariul tau… motivele banale sunt doar pretexte, motivul real este unul mult mai profund si ascuns… poate sunteti incompatibili, dar cel mai probabil e ca el s-a plictisit de relatie, vrea altceva sau a pus ochii pe altcineva… faptul ca orice faci nu-i este pe plac e destul de relevant… daca nimic nu-i convine, de ce sa te mai straduiesti? Oricum nu va intelege pentru ca se face ca nu intelege ca tu mai ai sentimente pentru el… si ce vrea sa spuna cu “sa iti faci ordine in ganduri?” se refera la ceva anume sau e doar un motiv ambiguu ca sa se desparta de tine?
      Cred ca cel mai indicat ar fi sa incerci sa accepti ideea ca el s-a racit… si sa mergi mai departe… facandu-i pe plac nu o sa-l atragi, dimpotriva… dai impresia ca esti disperata si il idepartezi si mai tare… uneori cu indiferenta castigi mai mult…
      Nu iti petrece timpul cu cineva care nu e dispus sa si-l petreaca cu tine, nu investi sentimente in cineva care nu merita, nu te risipi… ramai deschisa si altor optiuni… sunt probabil destui baieti care te-ar trata mai bine… care s-ar stradui sa te faca fericita…

  34. 33
    no8 spune:

    O luna zici ca dureaza pana iti revii? Hmmm…ceva ciudat este cu mine, nu mi-am revenit nici dupa 3 ani.

  35. 32
    alexandra spune:

    Da azi ,adica pe 13 am avut cea mai neagra zi din viata mea…am aflat ca prietenul meu ma insela din februarie,dupa o relatie de 5 ani.Parca mi.a picat cerul in cap…nu stiu incotro sa ma indrep,nu stiu ce o sa fac in continuare.Faza tare e cand am vb cu el despre chestia asta nici macar nu a spus ”imi pare rau”

  36. 31
    Ady spune:

    Salut!am si eu o poveste pentru voi!pana acum o luna am avut o relatie de 2 anisori!In timpul relatie nimeni din jur nu erau de acord cu relatia asta!pentru ca eu sunt de etnie roma iar fata romanca!am avut probleme cu politia cu parintii ei,am fost umilit si multe altele!intr-un final fata sa saturat de mn dupa 2 ani de zile si brusc nu a mai vrut sa mai vb cu mn facandu-si alta relatie imediat cu cineva mai in virsta decat mn!acum imi vorbeste foarte urat dar nustiu dc!dar se intereseaza in continuare de mn!ce fel de situatie e asta? ca nu mai inteleg nimik!Sa mai incerc la inima ei?Dati un sfat!

    • 31.1
      Dr Love spune:

      Ady, nu cred ca mai poti relua relatia. Ea inca tine la tine, e clar, de asta se intereseaza de tine. Dar probabil ca s-a saturat de toate problemele pe care le implica relatia voastra. Si a preferat sa fie cu altcineva, nu stiu ce sentimente are pentru aceasta persoana, dar probabil ca isi doreste o relatie linistita. Faptul ca iti vorbeste urat, e un mod indirect de a-ti spune sa nu mai incerci sa o abordezi. E regretabil cand doi oameni care se iubesc nu mai pot fi impreuna din cauza ca sunt de etnii diferite… dar asta e societatea in care traim… daca ea nu ar fi depins de parintii ei (probabil ca e inca mica) poate ca alta ar fi fost soarta voastra…
      Eu zic sa incerci sa nu te mai gandesti la ea si sa iti cauti o relatie mai putin complicata…

      • Elena spune:

        sisi.. si eu sunt in EXACT aceeasi situatie si nu inteleg cum poate cineva sa renunte la o relatie desi tine la persoana de langa el. Si noi mai tinem legatura, iar eu innebunesc ca inca nu inteleg cum s-a intamplat:)

  37. 30
    sisi spune:

    Sfaturile sunt bune, nu zic nu, dar eu cred ca fiecare trebuie sa le adapteze la situatia ei/lui. Eu nu le pot aplica pe toate, sau nu in aceasta ordine, pentru ca eu am fost parasita de barbatul vietii mele. Da, stiu, asa zic acum, ca de-abia m-a parasit (ieri) dar am o varsta si dupa cateva relatii serioase si dupa cea care tocmai s-a incheiat (ma rog, eu sunt in faza de negare, mai sper inca dar sa fim seriosi…)stiu ce spun. Ne potriveam perfect. Eu nu eram o persoana vesela si atractiva cand l-am cunoscut, ci una soeriata de bombe. Am crescut in relatia cu el si am devenit femeia sigura pe ea care eram acum cateva zile. Acum ma simt iar mica, fricoasa si urata, desi lucrez din greu sa nu pierd ceea ce am castigat. Nu am avut momente neplacute impreuna, nu ma pot infuria si nu il pot uri (de asta nu pot parcurge toate fazele). Tot de pot simti acum e ca regret nespus ca nu am reusit sa descoperim ce l-a determinat sa plece, sa nu mai suporte sa fim impreuna. Eu ma voi duce la psihoterapeut, cred cu tarie ca ma va ajuta sa-mi fac un plan de „depasire a situatiei”, dar durerea va trebui sa o infrunt singura si e al dracului de greu. ce pot sa zic, am citit aici povesti cutremuratoare si e clar ca nu e vorba de adolescenti care sufera prima data in dragoste, dupa trei luni de iubire fierbinte. Cu toate astea, in egoismul meu de femeie parasita, mi se pare ca eu sufar si mai tare tocmai pentru ca nu exsta un motiv real al despartirii. Acum eram fericiti, acum m-a parasit. Sper ca distanta sa ne ajute sa ne clarificam. Noi vom mai vorbi la telefon, chiar daca asta e impotriva tuturor sfaturilor. Pur si simplu acum imi e imposibil sa rup totul, mai ales ca ne iubim foarte tare in continuare. Voi vedea ce v-a spune si psihologul. De ce trebuie sa fie totul atat de absurd? Cum poti iubi o femeie, dupa care pur si simplu nu mai suporti sa fii cu ea, desi tii la ea in continuare?

    • 30.1
      Dr Love spune:

      sisi, imi vine greu sa cred ca cineva pleaca dintr-o relatie fara un motiv. Poate nu ti-a spus ce l-a determinat sa plece ca sa te menajeze sau poate ca nu a reusit inca sa constientizeze motivul plecarii. Dar continui sa cred ca un motiv exista si probabil ca el este mai puternic decat sentimentele ce va leaga. Sper sa identificati impreuna cauza a ceea ce se intampla acum…
      Cand vorbeam de furie, urmaream eliberarea ei in exterior, pentru ca furia reprimata se poate intoarce asupra persoanei insasi dand nastere la depresie sau ganduri de suicid… majoritatea persoanelor actioneaza cu furie,, dar poate nu intotdeauna sunt motive… ca in cazul tau…
      Cred ca vei reusi sa treci peste acest moment dificil din viata ta, mai ales ca zici ca o sa apelezi la serviciile unui terapeut. Dar e nevoie sa schimbi ceva la tine, daca vrei ca astfel de situatii sa nu te mai gaseasca cu garda jos… trebuie sa schimbi modul in care te raportezi la celalalt, la relatia voastra si – cel mai important – modul in care te raportezi la propria persoana…
      E ingrijorator faptul ca zici ca langa el te simteai puternica si acum, ca esti singura, te simti din nou slaba si neajutorata. Nici cand erai langa el nu erai puternica, doar sustinerea lui iti dadea impresia asta. Poate ca experienta prin care treci acum nu e intamplatoare. Si destinul ti-a lansat aceasta provocare pentru a te ajuta sa mai urci o treapta… pentru ca iubirea si viata in general presupun o continua transformare si devenire…
      Poate ca aceasta separare te va ajuta sa devii o fiinta de sine statatoare, sa gasesti in tine insati suportul moral pe care il gaseai pana acum la el. Stii cum se spune: ne nastem si murim singuri… e foarte adevarat!… e drept ca suntem inconjurati de fiinte dragi si apropiate, dar cei care au trait destul pot sa-ti spuna ca in viata unui om intervine un moment in care simte ca nimic nu-l poate ajuta, nici prietenii, nici rudele, nici Dumnezeu… un moment in care trebuie sa se ajute singur, sa-si descopere potentialul… si atunci cauta in el resorturile interioare pentru a se ridica. Aceste resorturi exista in stare latenta in fiecare din noi, asa cum exista si instinctul de conservare, trebuie doar sa le activam.
      Un alt lucru ingrijorator este dependenta fata de persoana iubita, boala de care sufera majoritatea oamenilor… si asta explica de ce ne simtim atat de tristi si neajutorati cand suntem parasiti… de ce suferim atata din iubire si de ce unii fug de ea tocmai din teama de a nu fi raniti…
      Dar pe langa acesti dependenti nefericiti exista pe lumea asta persoane vesnic senine, intr-o stare de pace launtrica, care au renuntat la cautarea altei persoane care sa-i faca fericiti…
      Cand sinele nostru (adica ceea ce suntem cu adevarat, nu perceptia celorlalti despre noi) s-a dizolvat in relatia cu celalalt sau orice altceva exterior noua, e nevoie sa pornim intr-o calatorie in sens invers, dinspre exterior spre interior, spre cautarea a ceea ce suntem cu adevarat, nu ceea ce am crezut pana acum ca suntem…
      Toti credem ca ne-am gasit fericirea cand ne-am gasit jumatatea (“barbatul vietii mele”)… e o utopie… pentru ca fericirea nu se afla in celalalt, indiferent cine ar fi acela…. cum poti sa-ti sprijini fericirea ta pe celalalt? Iti dai seama ce povara si responsabilitate apasa pe umerii lui cand stie ca de el depinde fericirea sau suferinta ta? Cu atat mai mult cand tu ii spui ca e barbatul vietii tale? Ia-i povara de pe umeri si elibereaza-l daca il iubesti… nu-i cere ceea ce nu-ti poate da… pentru ca fericirea nu se afla si nu depinde de celalalt, fericirea se afla in noi, in echilibrul nostru interior… atat de cautata si ravnita fericire e o stare de spirit personala pe care nu o poti regasi in alta persoana ci doar in tine…

  38. 29
    Andrei spune:

    Sfaturi ca sfaturi…dar la mine au trecut deja 2 luni …si nu mi-a trecut . Mi-e un dor de ea…parca am murit pe dinauntru odata cu despartirea

    • 29.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru Andrei:
      Cu cat relatia a durat mai mult si cu cat atasamentul a fost mai mare, cu atat perioada de recuperare va dura mai mult. Perioada de 30 de zile e doar o medie, pentru ca in cazul adolescentilor, relatiile se fac si se desfac destul de usor. Cand te-ai despartit de prima iubire sau cand ai avut o relatie de lunga durata, nu poti spera sa te refaci atat de repede.
      Despartirea de cineva foarte drag declanseaza un soc emotional, spun psihologii. Perioada de refacere dupa acest soc cuprinde mai multe etape, le enumar mai jos:
      1.Socul emotional (te simti devastat)
      2. Negatia (nu-ti vine sa crezi, parca ai trai un cosmar din care astepti sa te trezesti)
      3. Revolta, furia (impotriva ta sau a persoanei de care te-ai despartit, depinde care a fost motivul despartirii, depinde si de firea fiecaruia; unii vad cauza despartirii in exterior, altii cred ca ei sunt singurii vinovati)
      4. Tristete, resemnare ( o perioada in care analizezi ceea ce ti s-a intamplat, dar inima si mintea inca nu s-au pus de acord)
      5. Acceptarea (armonie intre minte si suflet, reusesti sa mergi mai departe)
      Andrei, incearca sa te analizezi ca sa vezi in ce etapa te afli. Poate ca daca constientizezi tot ceea ce simti si cat mai ai pana la capatul drumului, iti va fi mai usor.
      In ceea ce priveste cartea lui Eckart Tolle, recomandata la comentariul nr. 31, “ Puterea prezentului”, e o carte care te poate ajuta intr-adevar, daca ai rabdare sa o citesti si sa o intelegi si mai ales daca aplici tot ceea ce se spune acolo… Autorul a trecut printr-o perioada de adanca depresie, cu tendinte suicidare, pana i s-au revelat niste lucruri pe care le-a impartasit si altora prin aceasta carte… Cartea poate fi gasita in format electronic pe net… o recomand cu caldura, e o carte care iti poate schimba viata radical…

  39. 28
    alexa spune:

    Povestea mea incepe cam asa: Am avut o aventura cu un tip pe nume A, si de ce spun aventura… pentru ca el era genul de baiat “rau” si nu ii placeau relatiile serioase(nu a avut nici o prietena stabila desi are 31 de ani) … Ne am simtit bine impreuna o perioada. In timpul asta l am cunoscut pe M care intradevar voia o relatie serioasa. Nu era la fel de frumos ca A dar imi placea la el, felul lui de a fii, cum se comporta si era foarte finut cu mine… Am hotarat sa nu mai continui aventura cu A si m am ancorat intr o relatie cu M care la inceput era foarte ok… Ne am mutat impreuna, eu pe vremea aceea aveam 15 ani… Relatia noastra a inceput sa aibe probleme dupa 6 luni de zile am aflat ca este consumator de narcotice… (M) a facut in asa fel sa consum si eu… M era totul pt. mine si mama si frate si tata stia sa ma asculte dar ma si critica in nenumarate randuri… Nu va mai zic in acesti 4 ani cat am stat impreuna cate batai si lovituri au fost indreptate catre mine… Si nu ca l as fi inselat… Ma lovea pt ca nu il ascultam tot timpul… Am acceptat toate astea pt ca, credeam ca il iubesc si de asemenea si el ma iubeste! Plangeam nopti la rand langa el si el nici ca ma baga in seama… Mergeam la scoala toata umflata la ochii si nedormita… Toate astea pana cand au trecut 4 ani si mi am spus ca nu e bine ce fac si ca ar trebui sa termin relatia cu el… Am discutat in nenumarate randuri cu el pe tema asata… I am spus ca daca nu inceteaza cu bataile si cu jignirile la adresa mea o sa o termin cu el… Mi a zis ca nu se poate una ca asta… Ca eu il iubesc cum sa il las, mi a mai zis ca daca il las ma terorizeaza ma trage dupa masina… Amenintari dinastea… De frica am continuat calvarul cu el… Am terminat liceul m am inscris la facultate la F.R pt. ca nu m a lasat sa ma duc la zi pentru ca facultatea era intr un alt oras! Am trecut si peste astea… In primul an de facultate m am angajat pt prima oara … M am angajat acolo unde a vrut el sa fac multi bani si sa poata sa ma urmareasca… Dupa ce m am ancorat in relatia cu M, am descoperit la scurt timp ca M era prieten cu A cel cu care eu avusem o aventura… Mergeam la iarba verde cu prietenii lui printre care se afla si A, eu nu mai vorbisem cu A decat ceao si atat, pentru ca M era foarte gelos pe el stiind ca am avut o aventura cu el… Dar in ciuda acestui fapt nu a renuntat la prietenia cu A, au continuat sa se intalneasca in gasca A venea la M acasa unde eram si eu permanent pot sa zic ca il vedeam pe A zilnic… Imi placea A avea ceva ce ma atragea nu puteam sa il uit sau sa nu ma gandesc la el… La scurt timp dupa ce m am angajat A incepuse sa vina beat de la disco la mine la servici sa continue cu bautura… Se baga in seama cu mine radeam, glumeam povesteam una alta pt. ca M nu era prezent… chestiile astea s au intamplat dupa 4 ani de relatie cu M… Si asa A si a facut un obicei sa vina la mine la servici dupa ce venea de la discoteca… Discutand una alta cu A am facut un pariu cu el ca ziua care urma sa vina o sa vin si eu la disco, el fiind prieten cu M stia ca nu ma va lasa sa merg, dar eu i am spus ca o sa vin si daca M nu ma lasa, o sa vin si fara el! A nu putea sa creada asa ceva eu fiind foarte supusa lui M. Am pariat ca daca eu o sa vin la disco A va face tot ce ii voi spune eu, iar daca nu vin, eu voi face tot ce imi cere el (A). Am reusit cu greu sa il conving pe M sa mergem la discoteca ne am certat si pana la urma M a cedat si am mers la discoteca spre surprinderea lui A. Nu ii venea sa creada cand m a vazut acolo… I am spus subtil in discoteca ca va trebui sa accepte ca a pierdut… Din seara aceea am inceput sa vb. la telefon… vorbeam ore in sir cu el, eram atat de incantata ca el inca ma place si ca ar mai vrea ceva cu mine… Il puteam simti ca ma vrea cu orice pret! Dupa ceva timp am mers intr o vacanta cu M si prietenii lui, printre care era prezent si A… Ne am cazat toti la o pensiune camera mea era langa a lui A :) nimic nu mi se parea mai frumos… Vorbeam prin mesaje in drum spre pensiune si l am intrebat ce o sa faca in ziua urmatoare… La care el imi raspunde ca vrea sa prinda o sirena :) sirena fiind eu :D Se vedea pe el ca murea de nerabdare sa ma aibe din nou! La pensiunea respectiva ne am propus cand toti pleaca la plimbare cu barca sa ramanem am2 in pensiune sa “vb”… Zis si facut am ramas singuri :) ne am sarutat cu pasiune… Imi placea atat de mult dar nu puteam trece la urmatorul pas deoarece nu eram corecta fata de M… Oricum nu eram, dar nu voiam sa merg mai departe cu A imi placea suspansul imi placea adrenalina ce o simteam cand eram cuprinsa de bratele lui A… A terecut timpul si nu voiam sa ii cedez lui A doar dupa ce ma desparteam de M… Nu voiam sa am mustrari de constiinta :( A mai trecut ceva timp si m am gandit serios sa ma despart de M nu mai suportam situatia voiam sa fiu cu A restul nu mai conta… Vorbind atat de mult cu A mi am dat seama ca nu il iubesc pe M si ca stau din obijnuinta cu el… In cele din urma i am cedat lui A m a facut din nou a lui :) :x simteam ca traiesc din nou si totodata ma simteam cea mai josnica persoana de pe pamant… Am continuat sa ma intalnesc cu A cat timp eram cu M, si nu dupa mult timp mi am facut curaj sa ma despart de M si sa plec de la el… Sa nu va zic cate rugaminti si juraminte din partea lui M si cereri in casatorie numai sa nu il las… Imi spunea ca merge la psiholog ca nu mai rezista fara mine plangea, ma implora sa ma intorc la el… Nu m am lasat induplecata de el… Eram fericita cu A… M nu stia nimic de A cum ca ma intalnesc pe furis cu el… Nu stiam decat eu si A :) Am decis sa raman amica cu M pentru a suporta mai usor despartirea… M traia cu speranta ca vom fi din nou impreuna desi i am spus ca noi nu mai putem continua pt. ca mi a facut destule si nu mai am incredere ca vre o data se va schimba in bine… Bineinteles ca eu continuam sa ma vad cu A erau atat de frumoase acele momente petrecute cu el ca nu mai voiam nimic altceva… Dupa 2 luni de zile cat timp am foat despartita de M, am pastrat legatura cu el in calitate de amici nimic mai mult… La insistentele mamei mele m am impacat cu M… Bineinteles ca mami ii cunostea doar acea latura buna nu stia ea de bataile ce le luam eu pe nedrept si asa mai departe… Cand am decis sa reiau relatia de la capat A era plecat in alta tara… Totul a fost frumos 3 zile cu M dupa care am aflat ca el vb cu o alta fata prin sms si ii trimite acestei fete aceleasi mesaje pe care mi le trimitea mie… Nu imi venea sa cred ca M imi face una ca asta… M nu stia ca eu am citit absolut toate mesajele ce el le a trimis tipei respective foarte multe la numar pe care nesimtitu nici macar nu le a sters… Nici nu i am spus imediat … Am calculat tot la rece pana intr o zi cand am explodat si i am zis tot ceea ce stiam cu privire la mesaje imi venea sa il omor de ciuda… I am cerut explicatii… Nu mai avea nici o scapare a incercat sa isi gaseasca scuze dar in zadar… In ziua aia mi am promis ca ma voi razbuna pt ce mi a facut si am continuat sa fiu cu el (M) intre timp a venit si A acasa din tara respectiva… Am continuat sa ne vedem si a spus ca vrea sa ne vedem mai des decat o data pe saptamana… Asa ca am luat din nou hotararea sa ma despart de M definitiv si irevocabil de data asta… Zis si facut… Am ramas din nou amica cu M pana intr o noapte cand am iesit cu M in calitate de amici la disco… Acolo am vorbit cu A care era si el prezent si ne am vorbit sa vin la el acasa dupa ce scap de M. Zis si facut M s a oferit sa ma duca acasa, bineinteles ca nu am vrut, doar aveam alte planuri… ;) )
    (M) a plecat acasa suparat bineinteles ca l am refuzat… Si eu am plecat impreuna cu A si cu un prieten comun la A acasa… :x Ne am iubit putin ca era baut si nu mai era in stare de nimic si am ramas imbratisati pregati sa adormim, cand soc… ma suna M la 6 30… Nu i am raspuns… Ei bine ce a facut M ???? M a cautat la mine acasa dupa care A VENIT ACASA LA (A) A SARIT POARTA SI A INTRAT IN CASA PENTE MINE SI (A)… In acel moment nu stiam ce se va intampla… Mi a spus doar atat: AICI ESTI FUTUTI MORTII MATI :d Si din dimineata respectiva am rupt orice legatura cu M… Am continuat sa ma vad cu A luni de zile doar la el si la mine acasa tot orasul stia de noi2 doar ca nu ne afisam prin oras… Mentionez ca dupa ce m am despartit de M am aflat dupa 7 luni ca M are cancer :( … Eu nu stiam nimic despre boala lui, am aflat de la o prietena ca e bolnav…Si asa au trecut lunile m am inteles f. bine cu A pana cand l am mintit odata… I am recunoscut si i am si zis de ce l am mintit… Dar nu vrea sa inteleaga… De atunci imi vb urat cateodata si nu ma mai respecta cum o facea inainte… Nu a vrut sa ii cunosc nici parintii… In ciuda lui am ajuns sa ii cunosc, nu a fost prea incantat dar nu a mai avut ce sa zica… Mama sa voia neaparat sa ma cunoasca… Acum el e plecat de 3 lui in alta tara si partea proasta e ca nu mai vrea sa vb cu mine pe motiv ca sunt o mincinoasa si ca nu mai crede nimic din ce ii spun
    … Nu stiu ce sa mai cred… Nu imi spune ce vrea de la mine si nu isi arata sentimentele fata de mine… Este foarte dur… Totusi eu fiind aici in tara se mai intereseaza ce fac cu cine umblu si dinastea… Eu cred ca e si foarte gelos… Si spun asta pt ca am inceput sa merga la sala si mi a spus sa imi vad de sala mea si sa il las pe el in pace… Nu mai stiu cum sa procedez cu el sa ii castig din nou increderea… Vreau ceva mai mult de la relatia asta daca o pot numi asa:((( AJUTATI MA CU UN SFAT VA ROG… IMI CER SCUZE PT. ERORILE GRAMATICALE… SIGUR SUNT, SI VA ROG SA AVETI RABDARE SA CITITI CE AM SCRIS :* :* MULTUMESC ANTICIPAT! ID: alexa_bengoasa69

    • 28.1
      Dr Love spune:

      Draga alexa
      Am citit povestea ta si pot sa spun ca deja ma doare capul… stau si ma intreb, oare nu a fost nimeni prin preajma ta ca sa te invete niste lucruri elementare despre relatii? Cu M ai inceput relatia cand aveai o varsta foarte frageda… si te-ai lasat cu totul in mana acestui tip iresponsabil care a abuzat de tine… Sex, droguri, batai, amenintari cu moartea in caz ca il parasesti… toate ingredientele unei telenovele… mai copii, nu va mai luati dupa ceea ce vedeti la televizor! Nu mai traiti la voia intamplarii, cum s-o nimeri, cu cine s-o nimeri! Fiti mai selectivi cand va alegeti un partener, altfel riscati sa duceti o viata degradanta, care o sa va uzeze incetul cu incetul… Viata poate fi traita si altfel, demn, cu seninatate si asta nu inseamna ca nu puteti sa aveti parte si de ceva adrenalina…
      Din pacate, tu ai facut doua alegeri proaste si cu M, si cu A… sa nu-ti para rau ca l-ai parasit pe M, tot comportamentul lui agresiv si obsesiv-compulsiv dovedeste ca are probleme psihice (poate de la consumul de droguri) si boala lui de cancer e poate pretul pe care il plateste pentru ca s-a purtat atat de urat cu tine, poate si cu alte persoane… poate ca il si scoteai uneori din minti, dar nimic nu justifica faptul ca a fost violent cu tine… Ce e mai grav e faptul ca nu te-a lasat sa mergi la facultate, sa-ti construiesti un viitor in care sa poti trai independenta, fara sa fii nevoita sa suporti tot felul de mizerii din partea lui…
      Nici cu A alegerea nu a fost prea inspirata… el a aparut in viata ta doar ca sa te ajute sa te rupi de M, altfel nu cred ca ai fi facut-o, dar relatia cu A nu are viitor… in primul rand e mult mai mare decat tine… faptul ca nu a vut nici o relatie serioasa pana acum spune foarte multe despre el… singura lui relatie mai “serioasa” pare sa fi fost cu tine… dar gandeste-te in ce context ai reinceput relatia cu el… l-ai mintit pe M si l-ai inselat pe la spate… ai umblat pe doua planuri, cu toate astea ai fost foarte socata sa afli ca si M a facut acelasi lucru, cand i-ai citit mesajele de pe telefon… Poate ca A ti-a acordat pe moment circumstante atenuante, stiind cat de mult te-a chinuit M, dar a sperat ca poate pe el o sa-l tratezi altfel, o sa-l tratezi cu respect, nu o sa-l lucrezi pe la spate… ce e curios e faptul ca dai atat de multe detalii despre relatia ta cu A si cu M, dar cand vorbesti despre faptul ca l-ai mintit pe A nu spui despre ce minciuna a fost vorba si de ce ai mintit… ceea ce ma face sa cred ca nu a fost chiar o “minciuna nevinovata”…
      Ma tem ca relatia ta cu A se bazeaza mai mult pe sex … cred ca e vorba mai degraba de pasiune decat de iubire… altfel de ce i-ar fi rusine cu tine? de ce ar refuza sa te prezinte parintilor lui? E clar ca el considera ca nu te ridici la standardele lui… poate te considera prea usuratica ( de aceea te urmareste si acum cand e plecat din tara ca sa vada daca nu te incurci cu altcineva), poate prea superficiala, pentru ca tratezi cu prea multa usurinta unele chestiuni grave si serioase, poate ca te crede manipulatoare… da, poate e si gelos, dar gelozia nu inseamna iubire ci posesivitate… poate ca el , fiind mai mare decat tine si cu mai multa experienta, nu prea are idei interesante de impartasit cu tine, discutii interesante… e atras de tine din cauza ca esti mult mai tanara, probabil si frumoasa, si despre aspectul asta vreau sa discutam mai serios…
      Tu ai impresia acum, pentru ca esti foarte tanara, inocenta si atractiva (cat ai, 19 ani?) ca baietii vor fi la picioarele tale toata viata… dar tipii astia care cauta mai ales placerile de moment intr-o relatie, la 25 de ani te vor considera deja “batrana” si vor alerga dupa alte fete, mai tinerele… Acum e perioada ta de glorie asa ca nu-ti pierde timpul cu A, adica intr-o relatie fara perspectiva… daca el nu mai vrea sa fie cu tine, nu te agata de gatul lui, incearca sa nu pari disperata…
      In primul rand concentreaza-te pe viitorul tau, fa o facultate, asigura-ti independenta financiara, un viitor prosper in care sa nu fii la cheremul nimanui… gaseste-ti un baiat potrivit pentru tine, unul care sa puna suflet intr-o relatie, care sa te aprecieze si sa te protejeze, ca de sex toti sunt buni…
      Si cateva lucruri esentiale pe care e bine sa le stii despre relatii, pentru ca sa nu mai treci prin astfel de traume. Iti dau mai jos link-ul catre un articol care sper sa-ti fie util:

      http://www.dedragoste.com/2544-secretele-unei-relatii-durabile

  40. 27
    mada spune:

    Chisr mi-au fost de folos aceste sfaturi si m-au facut sa gandesc altfel…..:(

  41. 26
    doar eu spune:

    pe langa aceste sfaturi va recomand cartea lui ECKHART TOLLE-”PUTEREA PREZENTULUI”GHID DE DEZVOLTARE SPIRITUALA-carte care imi doresc sa o fi citit imediat dupa despartirea de prietenul meu cu care am stat 11 ani de zile!

  42. 25
    Pufy spune:

    Buna! Sunt foarte bune sfaturile. Sa va spun si eu povestea mea. Aveam 17 ani knd l-am cunoscut pe fostul meu prieten…mi-a placut de el d knd l-am vazut era o fire plina de viata k si mine si ne-am hotarat sa iesim impreuna. Totul a inceput foarte frumos si a continuat sa fie si mai frumos, ne intelegeam foarte bine eram mai tot timpul impreuna si mergeam peste tot cu el. nu ma jicnit niciodata cu nimic si nu ne-am certat niciodata. Eram foarte fericita langa el si il iubeam din tot sufletu. Am petrecut o perioada frumoasa alaturi de el si nu ma gande-am niciodata la ce va urma, credeam k totul va merge bine. Dar sa intamplat ceva ce nu crede-am ca se va intampla. Urma sa ne vedem seara, dar knd l-am sunat nu mi-a mai raspuns la telefon, prima oara am zis k poate nu poate sa vb si o sa ma sune el, dar nu a fost asa, nici a doua zi nu mi-a raspuns, i-am trimis meseje c sa intamplat? dc nu imi raspunzi? dar in final nimik. Am inteles sg dupa kteva zile k tot ce a fost intre noi 2 sa terminat. In momentul ala am simtit ca nu mai am nici-o putere, am simtit o durere cumplita in suflet, nu pot sa descriu in cuvinte toata durerea si toata tristetea. Mi-am zis k am sa trec peste si ca o sa fie usor dar nu era sa fie asa, nu pute-am sa-mi explic dc sa terminat totul, aveam atatea vise impreuna era totul asa de frumos, nu-mi gaseam nici o gresala. L-am iubit din tot sufletul meu si mi-as fi dat si viata pt el dak trebuia. Au urmat zile de cosmar pt mn, nu puteam sa mananc dak ieseam cu fetele la suc nu puteam sa stau mai mult de 10 min k imi venea sa plang. Dupa o luna si ceva am inceput sa ma obisnuiesc cu ideea k nu o sa mai fie langa mn niciodata. Dar asta e, trebuie sa invatam din fiecare gresala si dezamagire pt k numai asa o sa fim mai tari si mai atenti in viitor. A trecut un an de knd nu mai suntem impreuna dar ink nu l-am uitat chiar dak acum a aparut un alt baiat in viata mea. Sincer nu o sa-l iubesc cu l-am iubit pe fostu meu prieten. Sper sa-l pot sterge din mintea mea si din inima mea pt k dupa toata suferinta kre mi-a provocat-o nu merita sa ma mai gandesc la el . Dar capu sus, viata merge inainte si ii multumesc lui D-zeu k am trecut peste toata suferinta si peste toate dezamagirile si acuma vad viata altfel.

    • 25.1
      o alta ea spune:

      si eu trec prin acceasi suferinta desi stiu ca nu mai e vreo cale de intoarcere simt ca ma sfarsesc plang incontinuu azi am facut programare la terapeut de 3 sapt nu ma pot opri din plans.si nu sunt un copil…

  43. 24
    ea spune:

    daca m-ar ajuta aceste sfaturi cred k as vrea sa treaiesc din nou… pt k akm eu nu mai vreau sa traiesc. el era viata mea iar akm nu mai e si o data cu el a plecat si pofta mea de viata…stiu k intre noi nu mai exista cale de impacare dar nu stiu sa traiesc fara el…. nu stiu sa fac nimic fara el. il iubesc nespus de mult. in seara asta intr-un minut s-au dus 6 ani. va jur k imi trec mi si mi de ganduri. dar nu vreau sa cedez. o sa incerc acest sfat.

  44. 23
    Alexandra spune:

    Acum 5 zile m-am despartit de prietenul meu cu care eram de 3 ani.dupa doar 2 saptamani de relatie ne-am mutat impreuna.NICIODATA nu ne-am certat.In vara aveam de gand sa aibe loc logodna. In timp ce eram la facultate am primit “mesajul surpriza” in care imi zicea ca a luat hotararea de a ne desparti, ca regreta ca nu am avut o discutie pe tema asta doar ca nu poata sa imi spuna in fata.motivul este problema pe care o am eu si el nu mai putea sa traiasca cu frica ca se poate intampla ceva cu mine .Am probleme cu genunchii si trebuie sa ma operez, iar lui ii este frik ca eu cumva sa nu mai pot merge vreodata.Am lasat toate cursurile deoparte iar cand am ajuns acasa am observat ca isi transese toate lucrurile si plecase.Am gasit pe birou o foaie pe care scria : ” te voi iubii mereu… ai grija de tine”. Va dati seama ca l-am sunat dar nu mi-a raspuns la telefon.Acum 2 zile ma sunat, plangand, sa ii spuna ca ii pare foarte rau si ca sufera doar ca niciodata nu o sa mai ne impacam ca nu mai vrea sa ma faca sa sufar.Sufar, plang, nu mananc de 5 zile dar am stat si m-am gandit: daca ma iubea cu adevarat ma accepta asa cum sunt,trebuia sa fie langa mine sa ma sustina asa cum imi spunea el.Daca eu l-am acceptat cu bune cu rele asa trebuia sa faca si el daca vroia sa aibe intradevar un viitor langa mine si ma iubea cu adevarat.Ca o persoana cand iubeste isi accepta partenerul exact asa cum este si este langa ea sa o sustina la bine si rau.Nu ca am dreptate?

    • 23.1
      Dr Love spune:

      Raspuns pentru Alexandra:
      Imi pare rau de ceea ce ti se intampla.
      Faptul ca te-a parasit a amplificat suferinta prin care treci. Si cred ca nu e intamplator faptul ca problema ta de sanatate a aparut ACUM. Ai astfel ocazia sa iti dai seama de calitatea celui cu care ai vrut sa pornesti la drum lung. Din pacate, s-a dovedit ca el nu e omul pe care il credeai. Nu cred ca nu te iubeste, insasi faptul ca te-a sunat plangand si cerandu-ti iertare pentru ca te-a facut sa suferi dovedeste ca te iubeste, dar isi da seama de limitele sale. Iubirea sa e limitata pentru ca nu poate trece peste ceea ce ti s-ar putea intampla. Si, daca e sa judecam la rece, majoritatea oamenilor nu pot trece peste astfel de lucruri. Doar o persoana cu suflet mare, evoluata spiritual, o persoana cu un caracter deosebit ar fi fost in stare. Cei mai multi oameni sunt ca el… nu il judeca cu asprime si incearca sa-l ierti… poate ca si tu ai fi facut la fel daca lucrurile stateau invers… nu-i cere ceea ce nu iti poate da, ti-a spus-o foarte clar ca nu e in stare …
      Din pacate, cand ne indragostim de cineva, suntem adesea mai preocupati de aspectul exterior al persoanei respective, decat de frumusetea sa interioara… nu spun neaparat ca el n-ar fi un om de calitate, nu-l cunosc si nu-l pot judeca doar pe baza a ceea ce povestesti… problema e ca in situatii disperate, situatii limita, oamenii au comportamente ciudate, in care nici ei nu se regasesc poate… stiu cazul unui tata care si-a parasit familia pentru ca nu putea sa-si vada fiica murind si a lasat-o pe mama sa se lupte singura cu toate problemele… si as gresi daca as spune ca nu era un om de calitate, dar pur si simplu nu a putut sa suporte situatia… nu poti judeca un om pana nu esti in pielea lui si asta numai Dumnezeu poate face… de aceea numai El are dreptul sa il judece pe fostul tau prieten…
      Cred ca cel mai bine acum ar fi sa iti cauti in adancul sufletului credinta in divinitate, singura care te poate ajuta ca sa treci cu bine peste aceasta grea incercare… nu-ti incarca si mai mult karma judecandu-l pe el… daca il iubesti, vei gasi in tine puterea de a-l ierta si daca o sa reusesti, te vei simti eliberata… vei putea sa te concentrezi pe cealalta problema a ta, cea de sanatate, care este mult mai importanta… un alt baiat poti gasi oricand si poate, dupa aceasta lectie dura, vei cauta mai ales ceea ce se afla in interior, e mult mai important decat aspectul fizic… frumusetea si tineretea trec repede cand pornesti la drum lung intr-o casnicie alaturi de cineva… dar caracterul ramane si iese la iveala in momente importante, atunci cand viata ne pune la incercare…
      Sper sa treci cu bine peste operatie. Problema pe care o ai la genunchi s-ar putea sa aiba o cauza spirituala, de fapt toate bolile sunt consecinte ale unor greseli spirituale sau pacate, cum le numeste religia. Din cate stiu, o problema la genunchi apare din incapacitatea persoanei de a uni personalitatea cu sufletul si de aceea sufletul tau se afla in suferinta. Cand spun “suflet” ma refer la acea parte nemuritoare din fiecare om, acea samanta de divinitate plantata in noi de Creator… poate ca ceea ce se intampla acum are menirea de a te face sa reflectezi asupra acestor lucruri de natura spirituala… suferinta prin care treci e cumplita, imi imaginez, dar ea are efect purificator si te ajuta sa intelegi mai profund unele lucruri de esenta… altfel probabil nu ai fi facut-o, mai ales ca esti tanara si la anii tai ai de obicei altele in cap: examenele la facultate, dragostea, distractia… ca toti cei de varsta ta…
      Sper din tot sufletul ca sa intelegi corect ceea ce ti se intampla, din ce cauza si care e solutia la problema ta… si mai ales sa nu te revolti pentru ceea ce ti se intampla, sa-ti spui ca viata e nedreapta cu tine, chestii de astea… Dumnezeu nu da nimanui mai mult decat poate duce si chiar daca toti cautam confortul si fericirea in aceasta viata, scopul principal al reincarnarii pe pamant este evolutia spirituala… din pacate, majoritatea oamenilor se concentreaza pe obtinerea unui job bine platit, pe cautarea unui partener langa care sa se simta bine, chiar daca acesta nu e intotdeauna cel mai potrivit pentru sufletul lor, etc. si tocmai problemele de suflet, care sunt cele mai importante sunt adesea neglijate sau tratate superficial…
      Tu ai in tine resursele necesare pentru a te vindeca, numai ca nu stii asta… odata eliminata cauza spirituala a bolii, boala ta va disparea ca un vis urat… astfel se explica miracolele care duc la disparitia unor boli, uneori grele si aparent fara leac… sondeaza adanc in sufletul tau ca sa te vezi asa cum esti cu adevarat, esenta ta dincolo de aspectul fizic, pozitia sociala, situatia materiala si toate celelalte lucruri exterioare si trecatoare… si incearca sa te rogi cat mai mult ca Dumnezeu sa te ajute si sa te lumineze, convinsa fiind ca rugaciunile iti vor fi ascultate…
      Daca insa nu ai credinta in Dumnezeu, asta ar putea fi o mare problema… nu stiu ce sfat as putea sa-ti dau in afara de acela ca sub nici o forma sa nu abandonezi speranta…

  45. 22
    florin spune:

    am sa urmez aceste sfaturi pacat ca nu am cautat mai devreme.multi pupici si aveti grija pe cine iubiti.

  46. 21
    liliana spune:

    prea multa suferinta in jur..am ajuns sa cred k iubirea adevarata nu mai exista…exista doar cuvantul de atasare la unele persoane.Nu inteleg cum e sa stai alaturi de o persoana niste ani si din momentul despartiri fiecare cu viaata lui ca si cand nu s.ar fi intamplat nimic pana atunci.. nu inteleg cum acum iubesti o persoana sau cel putin asa afirmi iar in numai cateva luni spui k nu mai e nimic, ca nu mai simti nimic pentru aceea persoana…. nu pot sa inteleg. si cel mai rau doare e faptu ca tu iubesti incontinuare..Dar asa e viata…s.au dus vremurile knd traiai o iubire sincera…s.au dus adevaratele sentimente..si oamenii cu suflet.

  47. 20
    anonim spune:

    sunt bune sfaturile shi eu am trecut prin multe cel mai bine e sa iti dai seama ca nu te merita shi ca nu e persoana care credeai ca te va face fericita…gandeste’te ca toate sunt trecatoare…qm vin asa se duc;-)

  48. 19
    Cezy spune:

    Salut, imi pare rau ca nu am gasit acest site mai repede (Ma ajuta mai mult sa trec peste despartire). Eu am trecut prin despartire dar inca nu m-am vindecat complect…

    FELICITARI PENTRU SFATURILE PE CARE LE OFERITI !!

  49. 18
    Dan spune:

    Ce de tot rahatul e suferinta asta. La 30 de ani trebuie acum sa ma apuc sa ies la agatat(nu ca as sti ce e aia). Partea proasta e ca de vreo saptamana zici ca sunt beat , plang de nu ma mai pot tine pe picioare de durere si abia azi am inceput sa caut pe net cum draq sa depasesc faza asta…de maine imi schimb traseul si sper sa trec si eu intr-a doua zi. Imi dau seama cat de mult amplific toate amintirile despre noi si ale draq parca toate sunt numai frumoase decat au fost si nu prea stiu cum sa abordez ziua a 6 a ca acum nu imi trece nimic urat prin cap…asta glumind un pic serios acum. Scriu aici pentru descarcare , ca de vorbit cu oameni fata in fata inca nu am reusit. Sper sa trec de momentul asta si va anunt cand si cum. Voi incerca sa respect pe cat posibil pasii de mai sus , si daca stiti alte lucruri care v-au ajutat sau credeti ca ma pot ajuta va rog sa le postati.

    • 18.1
      alma spune:

      Dan, de ce nu poti sa treci de ziua a 6 a? Sa inteleg ca v-ati despartit din vina ta? Daca e asa, incearca sa te eliberezi mai intai de sentimentul de vinovatie…
      “Drumul înţelepciunii înseamnă să nu-ţi fie teamă să greşeşti.” (Paulo Coelho)

    • 18.2
      Dan spune:

      ei bine asta e problema majora…. nu imi gasesc gresela “fatala”. E drept ca puteam sa ma implic mai mult , dar dupa 5 ani de relatie , in care, cel putin mi se pare, am am fost mult mai activ implicat in relatie, ei bine am inceput sa ii cer sa mai faca si ea euna alta si cred ca fatala a fost ca i-am cerut ce iesim mai des impreuna si sa se vada mai rar cu prietenele lor … adica mai rar cu iesirile intre fete. Nici nu stiu cum sa ma explic , dar ideea e ca e nasol cand stii ca nu ai gresit si cu toate astea nici nu reusesc sa o invinovatesc pe ea. invinovatesc pe altii: prinetenele ei , familia ei , colegele ei…. pe mine , dar pe ea nu . Stiu ca e vina ei , dar e asa de greu sa renunt la Ea!

  50. 17
    angelaberki spune:

    buna…toate despartirile dor..mai mult sau mai putin..pe mine ma durut si inca ma doare ceea ce sa intimplat intre noi .dupa 7 ani..si sunt aproape 2 ani de cind suntem despartiti…de raul lui am plecat din tara sa nu’l vad sa nu’l aud..a distrus tot ceea ce aveam..vise dorinte etc..si sa incurcat cu una care are 2 copii care e si bolnav mintal baiatul de 16 ani…si ea ca mama ia abandonat ca si cind nu ar fi existat si a facut un copil cu fostul meu sot.ce fel de mama se poate numi aceea fiinta??? eu sunt tot plecata..nu am atita putere sa ma intorc acasa de teama sa nul vad sa nui vad..nu stiu ce as putea sai fac..dar bine cu siguranta nu..dupa cite mi’a facut si cita si’au batut joc de mine si sentimentele mele de viata mea…mi’au dat peste cap toata viata..si acum incerc sa’mi revin sa pot merge mai departe..de una singura…e greu dar sper ca intr’o buna zi sa reusesc sa fiu aceeasi femeie care am fost odinioara…va doresc tuturor multa sanatate si sa puteti trece cu bine peste aceste pasuri care de multe ori ne doboara..dar cu credinta rabdare si cu voia timpului ne va fii mai bine..si mai usoara uitarea…

  51. 16
    apostolionela60 spune:

    am sa urmez sfaturile si sper sa reusesc sal uit am sa ma gandesc mai mult la mine

  52. 15
    Carmen spune:

    Eu mi-am cunoscut dragostea,de fapt gresala vietii,acum un an de zile exact dupa ce am primit rezultatul admiterii la facultate,eram atat de entuziasmata ca sunt studenta…el era la facultate in bucuresti iar eu in timisoara,m-am indragostit de el nebuneste…desi distanta nu ne dadea nicio sansa,am continuat relatia,pe premisa ce o fi o fi,eram incantata de el il vedeam cel mai frumos cel mai inteligent,barbatul perfect pt mine..am inceput sa ma duc week-endurile la el,de la un weekend s-a ajuns la saptamani de stat cu el pana nu m-am mai dus la facultate,au inceput si certurile..desii il divinizam desii ii ofeream totul,desi uitasem de mine,,desii il iubeam mai mult ca pe mine,lucrurile au inceput sa se schimbe,m-a dat afara din casa intr-o seara…mi-a spus ca nu merit nimic,desii eu preferam sa imi dau ultimii bani pe avion sa merg la el,desi eu nu ii gresisem nicio clipa,desi imi mintisem parintii atata timp..desii eram menajera lui,sprijinul lui psihic..e foarte mult de povestit…cert e ca l-am iertat si am continuat sa merg la el…ma trata ca pe ultimul om,ma jignea imi spunea ca nu sunt frumoasa ca nu ma ingrijesc ca nu sunt de viitor,nu aveam voie sa ies din casa cand nu eram la el,nu aveam voie sa ies la o plimbare cu prietenele…dar acceptam pt ca il iubeam…am dat tot,am luptat si m-am amagit ca se va schimba…ca ma va iubii ca va inceta cu infidelitatile,ca imi va raspunde la tel cand voi avea nevoie de el..ca imi va fi alaturi cu adevarat…dar asta nu s-a intamplat niciodata..am facut gresala vietii mele,acum incerc sa imi recuperez anul pierdut cu facultate..si sa uit de el…e greu desii mi-a facut atat de mult rau tot il iubesc..il iubesc pt putinele mom in care am fost fericita…vreau sa il uit ,in fiecare zi ma lupt sa uit de el de imaginea lui de timpul petrecut alaturi de el…mi-e greu..sper sa reusesc sper din tot sufletul…

  53. 14
    gabriela spune:

    SINCER E FOARTE ADEVARAT SI FOARTE FOLOSITOR CEEA CE AM CITIT

  54. 13
    Mirela spune:

    Ma bucur ca am citit aceste sfaturi. o sa le urmez. va multumesc

  55. 12
    iulian spune:

    ACESTE SFATURI CARE SUNT AFISATE PE PAGINA, VA SUNT FOARTE UTILE, EU NU AM STIUT DE ELE ,DAR VREAU SA VA CONFIRM CA SUNT ADEVARATE,AM TRECUT PRIN ELE, SI MAI EXACT CE SCRIE AM FACUT ,VA PUP SI AVETI GRIJA DE VOI ..

  56. 11
    monyka spune:

    buna fetelor!acum am intrat sa citesc si eu aceste sfaturi!sunt foarte practice si cu ganduri bune,dar atat de dureros este inceputul uitarii!!!noi ne-am despartit acum 2 sapt si inca locuim imp.el are pe altcineva!vineri voi pleca de la el,dar sufar enorm,ca un sarpe sufar!l-am iubit pe omoul asta mai mult ca viata mea!!nu m-a interesat de nimeni decat de el,l-am divinizat,iar el numai si-a batut joc de mine!!!sper ca timpul v-a sterge totul si il voi uita!!dar acum sufar enorm.am inima franta,bucati facuta,numai si-a batut joc de mine,umulinte si inselari multe!sper sa il pot uita.va pup fetelor si nu doresc nmanui sa treaca prin asa ceva.cu mult drag mony.

  57. 10
    Denisa spune:

    nimic nu e greu daca ai vointa si iti doresti cu adevarat sa uiti pe cineva…si eu am suferit din dragoste,asta pana cand mi-am dat seama cat de mult valorez…dar,din pacate,multi ne uitam “valoarea” si ne lasam calcati in picioare…

  58. 9
    loredana spune:

    si ce faci cand prima zi se intampla iar si iar si iar :( (

  59. 8
    antoaneta spune:

    Sunt sfaturi bune,dar ce sa fac si cum sa-l uit daca noi muncim impreuna?Ne vedem o zi da o zi nu,si mi-e foarte greu.

  60. 7
    alexandra spune:

    imi este atat de greu acum :( (

  61. 6
    ioana spune:

    aproape tot ce s-a spus in acest articol mi s-a potrivit foarte bine pentru ca in mare aceste lucruri am simtit ca trebuie sa le fac ca sa uit iar acum mi s-au confirmat , in viata inveti din tot si cred ca cel mai mult din esecuri pt ca atunci iti pui insistent intrebarea ” cum de s-a intamplat” si esti foarte preocupat sa intelegi raspunsul ca sa poti evita sa mai treci prin ceva asemanator , e super articolul

  62. 5
    ovidiu spune:

    da asai aveti dreptate sunt bune sfaturile acestea sunt de folos in viata

  63. Pingback: joc divin | zing.ro

  64. 4
    carinaa spune:

    cred ca aceste sfaturi sunt foarte folositoare…

  65. 3
  66. 2
    nicoleta spune:

    este foarte adevarat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

 

Daca, atunci cand postati un comentariu, apare mesajul de eroare: "Could not read CAPTCH token file", intorceti-va cu sageata inapoi, salvati comentariul, dati un refresh la pagina si incercati din nou.