Sfaturi in dragoste
Cum treci mai usor peste o despartire dureroasa
Motto: “E aşa de important să laşi anumite lucruri să treacă… Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că nimeni nu trişează, uneori câştigăm, alteori pierdem. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască efortul, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mândrie, ci pur şi simplu pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă discul, fă curat în casă, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!” (Paulo Coelho)
Ai ajuns la concluzia ca nu mai e cale de intoarcere. Persoana iubita te-a parasit fara sa-ti mai dea nici o speranta, sau a plecat peste mari si tari sau te-a ranit atat de tare incat ai vrea sa-i dai “delete” definitiv din viata ta. Statistic vorbind, e nevoie cam de o luna pentru a depasi momentele cele mai grele care urmeaza despartirii de cineva drag. Cu cat relatia a fost mai de durata, cu atat mai mult dureaza recuperarea, dar perioda cel mai greu de depasit e cea de inceput. Mai apoi lucrurile incep sa se reaseze incetul cu incetul, pentru ca timpul favorizeaza uitarea si face fiecare noua zi mai suportabila decat precedenta, pana cand – treptat – durerea se atenueaza…
Iti propunem o cură care echivaleaza cu una de dezintoxicare, fiindca – dupa o despartire dureroasa – orice gand sau traire legata de voi doi e ca o otravă care ti se strecoara in suflet. Si nevoia de a fi cu fiinta iubita – daca inca tii la ea– e asemeni dependentei de un drog. Dar nu renunta la tine de dragul nimanui!!!
Aceasta cură pentru inimile ranite urmeaza cronologic toate etapele prin care treci, dupa ce despartirea ti-a produs o adevarata trauma emotionala. In ordine cronologica, aceste etape sunt: negarea, revolta, acceptarea si – in cele din urma – vindecarea. De aceea, nu vei sari peste nici una din zilele procesului de recuperare. In fiecare zi vei avea ceva nou de facut. Fiecare zi in care ti-ai atins targetul inseamna un pas inainte, o batalie castigata. Daca nu reusesti, incearca in zilele urmatoare. Cu perseverenta, vei reusi in cele din urma…
Ziua1: Descarca-te prin plans!
Rupe orice contact cu lumea din afara, cu prietenii. Spune-le ca ai nevoie sa fii singura cu gandurile tale… Inchide-ti telefonul si ia-ti liber cateva zile de la scoala sau serviciu. Spune-le ca esti bolnava. Si chiar asa este. Inima ta e frântă in mii de bucatele… Plangi atat cat simti nevoia… pana simti ca ti-ai mai usurat sufletul…
Ziua2: Iesi din rutina zilnica!
Azi ai voie sa faci lucruri pe care te feresti sa le faci de obicei. Poti sa te indopi cu pizza, cola si dulciuri cat vrei, asta ca o compensatie… dar numai astazi… Poti sa-ti neglijezi aspectul fizic… pentru o zi… azi nu te piepteni, nu te depilezi, nu faci gimnastica de intretinere…azi ai voie sa nu dai cu aspiratorul si sa nu faci patul… ca oricum nu ai chef de nimic…
Ziua3: Faza de negare
Orice trauma emotionala trece prin faza de negare… e poate o reactie de raspuns a mintii care nu accepta inca ideea despartirii de el… asa ca azi te vei comporta ca si cum nimic nu s-a intamplat… nu te vei concentra pe durerea din sufletul tau… lasa-i timp suficient mintii sa se obisnuiasca cu ideea despartirii, cu noua stare in care te afli… iti vei petrece ziua uitandu-te la filme si seriale… ca si cum nimic rau nu s-ar fi intamplat… urmareste mai ales comedii si evita filmele de dragoste… sau joaca jocuri pe calculator…
Ziua 4: Sterge-l din viata ta!
In faza de negare e posibil sa apesi din greseala butonul de panica. E posibil sa-ti fulgere o idee de genul: sa incerc sa vorbesc cu el, poate ca mai e o cale de intoarcere. Nu fa greseala asta! Analizeaza situatia. Motivele pentru care vrei sa te intorci la el, in faza asta – dupa ce zilele trecute voiai sa-l faci disparut din viata ta – sunt total irationale: nu stii cum e sa fii singura, te-ai obisnuit cu el, ti-e teama ca vei ramane pe dinafara… Daca vrei sa te impaci pentru ca nu stii sau te temi sa fii un timp solitara, faci cea mai mare greseala! Nu lasa panica sa-ti dirijeze viata!
Vei vedea ca singuratatea iti poate fi un bun aliat pentru ca iti arata lucrurile pe care nu le vedeai inainte. Te invata sa te asculti si sa te intelegi mai bine pe tine. Care iti sunt nevoile, dorintele, aspiratiile… Doar daca vei reusi sa fii un timp singura, doar tu cu tine, vei sti ce sa cauti la un partener, fara sa te arunci in bratele primului care iti iese in cale… vei vedea ca nu e bine sa-ti cladesti respectul de sine pe parerea barbatilor… vei invata sa alegi partenerul de drum lung potrivit pentru tine, alaturi de care sa te poti simti fericita si implinita…
Dupa ce ai reflectat mai adanc si ti-ai confirmat inca o data ca nu mai exista cale de intoarcere, vei arunca tot ceea ce iti aminteste de el (cadouri, scrisori, biletele, lucrurile lui etc). Sau le poti pune pe toate intr-o cutie pe care s-o ascunzi intr-un loc greu accesibil, ferit privirilor… Sterge-i numarul de telefon, adresa de e-mail si – in general – tot ce ti-ar putea aduce aminte de el… Toate aceste gesturi concrete vor sugera mintii tale ca trebuie sa-l stergi si din amintirea ta… si din viata ta…
Ziua 5: Plangi din nou!
Acum, ca ai indepartat tot ce ti-ar putea aduce aminte de el, s-ar putea sa traiesti o senzatie de gol si singuratate… Asa ca fa-ti provizii de servetele si pune-te din nou pe plans. Nu incerca sa-ti opresti lacrimile, dă totul afara din tine, toata tensiunea acumulata in sufletul tau! Imagineaza-ti ca cu fiecare lacrima cazuta din ochii tai se diminueaza si sentimentele tale pentru el, se estompeaza amintirea lui… si chiar asa este… cu fiecare zi care trece, simti din ce in ce mai putina durere in suflet…
Ziua 6: Fii furioasa!
Ti-ai plans destul de mila! Nu e bine sa ramai prea mult in starea asta, ca risti sa te transformi intr-o victima… De aceea, azi e timpul sa privesti relatia voastra dintr-o alta perspectiva. Cea de combatant. Asa ca azi ai voie sa fii furioasa. Ai voie sa te enervezi pe el pentru ceea ce ti-a facut. Chiar daca v-ati despartit in termeni relativ amiabili, de genul “ne-am despartit dar ramanem prieteni”, tot sunt motive sa dai frâu liber furiei. Nu se poate sa nu fi gresit el cu ceva, altfel ati fi si acum impreuna. Trebuie sa incerci sa iti eliberezi furia si sa o indrepti asupra lui! Daca nu vei face asta, iti vei redirectiona toata furia asupra ta si asta ar fi foarte rau. Risti sa cazi in depresie… Nu te condamna la o viata lipsita de sperantă!
Aminteste-ti toate momentele in care te-a suparat si elibereaza-ti furia! Poti sa-ti suni prietenele si sa le spui toate lucrurile astea. Sau sa intri pe mess, sa discuti cu altii … fii nemiloasa cu el!
Ziua 7: Elibereaza furia din tine!
Vei mai sta un timp in aceasta zona a furiei, pâna reusesti sa dai afara tota amărăciunea acumulata. Fa o lista cu toate defectele lui si toate minusurile din povestea voastra: indoielile, otrava din suflet cand ii fugeau ochii la alta, durerea de a te sti inselata, umilinta la care te supuneai acceptandu-i toanele, modul indiferent sau agresiv in care te trata uneori, ispravile sale amoroase de prin cartier etc. Gandeste-te ca nu va mai trebui sa le suporti. Parca incepi deja sa te simti mai bine. Striga in gura mare sau fa o listă cu toate invectivele pe care ar merita sa i le arunci in fată: nemernic, obsedat, jegos, libidinos, imbecil, trepanat, retardat, mitocan, ticalos… si lista poate continua cu cele mai urate si murdare cuvinte care iti vin in minte…
Ziua 8: Razbuna-te!
Bineinteles, nu e indicat ca razbunarea sa ia forma concreta, de genul: pun niste gealati sa-l bata sau arunc cu vitriol pe fata noii lui prietene care se intampla sa fi fost si cea mai buna prietena pe care credeai ca o ai… Nu te cobora la nivelul asta. Esti mai buna de atat. Alege razbunarea ca exercitiu de imaginatie. Cum o sa-l faci sa se simta umilit si sa isi regrete comportamentul fata de tine. Imagineaza-ti situatii, scenarii in care tu esti in pozitie favorabila si el e pus in inferioritate. Amuza-te pe seama acestor scenarii! Incearca sa apelezi la simtul umorului din tine. El va iesi la iveala, ca o compensate psihica dupa tristetea din zilele trecute. Poti exprima furia fata de el, razand la orice situatie din trecutul vostru sau situatie prezenta care ti se pare comica! Fa haz de necaz!
Ziua 9: Iesi in natura!
Dupa ce ai stat mai mult in casa plângând moartea relatiei voastre, iesi undeva in sânul naturii, in afara orasului cu masina sau intr-un parc linistit, inconjurat de multi copaci. Verdeata din jur are proprietatea de a absorbi gandurile negre si tristetea din sufletul tau. Stai la umbra unui copac mare sau – daca e iarna – mergi sub copac si reazemă-te de trunchiul lui. Stai asa cateva minute, incercand sa te linistesti. Cand te vei intoarce acasa o sa vezi ce revigorata o sa te simti.
Ziua 10: Comunica tuturor despartirea voastra!
Azi vei fi in stare sa discuti cu cunoscutii, prietenii, anuntandu-le despartirea, daca nu ai facut-o pana acum… Ai ajuns in etapa in care esti capabila sa abordezi acest subiect dureros. Chiar daca durerea mai e inca prezenta… E si un mod de a te obisnui treptat cu ideea ca nu mai sunteti impreuna.
Prietenii vor incerca sa te consoleze si vor prelua o parte din incarcatura negativa din mintea si sufletul tau. Dar, in fond, pentru asta sunt prietenii, ca sa ne ajute cand avem nevoie… O sa simti ca o parte din greutate s-a mai luat de pe sufletul tau…
Ziua 11: Schimba-ti obiceiurile!
Alege un traseu diferit spre serviciu sau scoala, schimba magazinul in care faci de obicei cumparaturile, schimba cluburile si cafenelele pe care le frecventai, evita locurile in care l-ai putea intalni… Ai ajuns in faza in care incepi usor sa te desprinzi de amintirea lui, nu risca o intalnire cu el! Daca totusi te intalnesti cu el inopinant, evita-l, treci pe partea cealalta a strazii, nu-l privi, nu-i vorbi… Sau poti trece indiferenta pe langa el, ca si cum n-ar exista… daca incearca sa te salute sau sa te abordeze, ignora-l… Indiferenta ta o sa-l doara mai mult decat orice… Daca il intalnesti impreuna cu prietena, aduna-ti toate fortele si adopta aceeasi atitudine de detasare… contactul cu realitatea te va motiva cu atat mai mult sa incerci sa-i ingropi amintirea, sa scapi de obsesia lui… Daca treci cu bine peste momentul intalnirii, savureaza-ti victoria… si rasplateste-te cu ceva! O prajitura delicioasa, o carte interesanta, sau ceva nou care sa-ti faca placere!
Ziua12: Ziua purificarii spirituale
Daca esti credincioasa, mergi la biserica, fie in timpul unei slujbe religioase, fie cand e putina lume, daca te simti mai bine asa… Ti-ar face bine si daca te-ai spovedi astazi… Stii cat de usurata te simti dupa o spovedanie, daca ai mai facut asta pana acum… Daca ai tendinta sa iti indrepti toata revolta asupra divinitatii pentru trauma emotionala prin care ai trecut, nu uita ca totul se intampla cu un motiv… poate ca tot raul e spre bine, dar tu nu poti sa vezi limpede acum… peste un timp vei privi lucrurile altfel, din alta perspectiva…
Stai in biserica cat de mult poti, cu sufletul deschis spre divinitate… Roaga-te intens! Esti intr-o stare psihica in care te poti ruga profund, cu lacrimi in ochi ! Ai incredere in ajutorul divin! Vei reusi sa treci cu bine peste aceste momente grele…
Daca nu esti credincioasa, alege un loc in care te simti bine, linistita, in natura sau la tine acasa si fa un exercitiu mental: incearca sa-ti imaginezi ca te scalzi intr-un ocean de iubire…totul in jur e iubire, o iubire care ti se ofera neconditionat, te simti aparata si protejata, ti-e bine, mintea se goleste de ganduri si in suflet simti o stare de pace interioara… Reia aceste exercitii oricat de des poti, in zilele urmatoare.
Ziua 13: Redescopera-te!
Azi vei medita asupra ta… vei incerca sa te apropii de esenta ta, de sinele tau… de cine esti tu cu adevarat, dincolo de aparente… vei constata ca esti capabila de atatea lucruri de care nu te credeai in stare, pentru ca pana acum le faceai doar in doi… Acum te poti aprecia mai mult cand iti dai seama ca poti si singura!
Mediteaza si asupra tristetii de moment, spunandu-ti ca e doar o stare de tranzitie, ca tristetea din suflet se atenueaza cu fiecare zi care trece… Vei face acest exercitiu mental de mai multe ori in timpul zilei.
Ziua 14: Invata sa te iubesti pe tine insati!
Parca durerea sufleteasca s-a mai diminuat … Dar e inca prezenta… gandeste-te la sufletul tau ca la o floare de o frumusete neasemuita si incearca sa-l inconjori cu iubire, cu caldura, ca pe ceva delicat… e o iubire pe care vei incerca sa o indrepti asupra propriei persoane… invata sa te iubesti, daca nu ai facut-o pana acum… nu vei avea parte de iubire in viitor daca nu inveti sa te iubesti in primul rand pe tine… Daca ai reinceput activitatea, fa acest exercitiu mental in timpul zilei cand ai cateva momente de ragaz, sau seara, inainte de culcare… te vei simti mai bine, revigorata…
Ziua 15: Dispari pentru o zi!
Rupe contactul cu cei apropiati si incearca sa mai petreci o zi cu tine insati. Azi vei incerca sa te agati – ca de un colac de salvare – de acele lucruri care te fac sa iti spui ca viata e frumoasa si merita traita! Fa ceea ce iti place cel mai mult! Umple-ti rucsacul cu provizii pentru ziua intreaga si viziteaza locuri pe care iti doreai de mult sa le vezi, mergi prin galerii de arta, muzee, la film, la teatru, la un concert, urca pe munte, fugi pentru o zi la mare! Sau asculta muzica daca asta iti linisteste sufletul… pana nu mai poti! Dar fara sporturi extreme, oricat de mult te-ar tenta! Inca nu ti-ai refacut echilibrul interior si cine stie ce idee nebuneasca ar putea sa iti vina! Traieste, fa ceva ca sa simti ca esti vie, pana ajungi sa recunosti ca sunt atatea lucruri frumoase pe care nu le-ai cunoscut inca si pe care merita sa le incerci!
Ziua 16: Shopping!
E timpul sa iti schimbi decorul din camera ta. Fa planuri si proiecte despre modificarile pe care ai vrea sa le faci! Cumpara cateva lucruri noi, o veioza, draperii, o floare, un bonsai, un sfesnic, un tablou, o icoana, obiecte de decor etc… Sunt doar cateva sugestii… Alege culori vesele, calde, care sa-ti schimbe starea psihica… Mergi prin magazine si clateste-ti ochii cu lucruri frumoase! N-ar strica sa iti iei si prietenele cu tine! Ele vor face tot posibilul sa te inveseleasca!
Ziua 17: Redecoreaza-ti camera!
Camera ta a fost locul in care ti-ai plans nefericirea. A sosit momentul sa faci curatenie, atat la nivel fizic, cat si spiritual… Azi vei face curatenie generala, vei rearanja mobilierul, vei plasa obiectele noi cumparate… Scoate din casa orice lucru care are legatura cu el, care iti aminteste de el… La final aprinde tămâie sau smirnă, sau niste lumanari… Si vei schimba nu numai decorul, dar si mirosul camerei… Alege tămâie si lumanari parfumate, dar in nici un caz arome care iti amintesc de el… Fa tot posibilul sa iti creezi un ambient cat mai placut!
Ziua 18: Exercitii de autosugestie!
Schimbarea de decor sugereaza si schimbarea din viata ta, din care el nu mai face parte… Imagineaza-ti ca toate sentimentele tale pentru el sunt adunate intr-un sertar din dulap, dupa care arunci dulapul… definitiv…
Puterea autosugestiei e mare… Poti sa-i sugerezi subconstientului orice, pentru ca el asimileaza orice trăsnaie, e lipsit de simt critic si de discernamant… Foloseste doar afirmatii pozitive si fa acest exercitiu cat de des poti…. Dar fara a folosi cuvintele “nu” si “trebuie”… Un exemplu: “ Simt o stare profunda de liniste interioara… Ma scald in lumina… Lumina imi patrunde tot corpul si ma simt bine, protejata… Camera arata mai bine acum si asa este si viata mea ! Mai luminoasa si mai plina de satisfactii! Ma bucur din plin de ea“.
Gandeste-te ce vrei sa schimbi in viata ta si cauta pe net exemple de afirmatii pozitive care sa-ti sporeasca increderea in tine si optimismul. Alege maxim 10 afirmatii pe care sa le citesti zilnic cu voce tare, dupa ce le-ai copiat in format mare pe o foaie A4.
Toate aceste exercitii iti vor hrani fondul mental si fondul emotional, sustinandu-le si incurajandu-le sa se dezvolte armonios… Vei recrea armonia mai intai in interiorul tau si vei vedea ca treptat aceasta stare de armonie se va rasfrange si in exteriorul tau… Reia aceste exercitii si in zilele urmatoare pana obtii efectul scontat…
Ziua 19: Autoanaliza
A sosit momentul adevarului. Fa-ti o autoanaliza si sa vezi ce a mai ramas din sentimentele tale pentru el. Chiar daca imaginea lui te mai bantuie inca si te bufneste plansul cand vezi anumite scene de dragoste din filme sau indragostiti pe strada, incurajeaza-te spunandu-ti ca ce a fost mai greu a trecut! Ce a ramas nu sunt decat niste ramasite palide, care o sa se risipeasca si ele pana la urma… Imagineaza-ti niste bucati de hartie luate de vant care dispar duse departe… Vantul a risipit in cele patru vanturi si ultimele ramasiste ale sentimentelor tale pentru el… Te simti bine, purificata… Imagineaza-ti ca alergi prin zapada, ca totul e alb in jur, de o puritate si frumusete neasemuita…
Ziua 20: Alungarea depresiei
Daca inca te simti trista si debusolata, azi e momentul sa-ti aduni toate fortele si sa spui adio trecutului. Azi vei trai in prezent si – pentru a constientiza mai bine acest lucru – fa ca intreg corpul tau sa simta ca esti vie, ca traiesti, ca esti ancorata in AICI si ACUM. Azi vei face multa miscare si efort fizic: jogging, skateboard, inot, tenis, patinaj, dat cu saniuta, bataie cu bulgari de zapada etc si lista poate continua… in functie de preferinte si sezon… sau poti merge la sala sa tragi de fiare… Daca esti genul sportiv, probabil ca ai facut-o si in zilele anterioare. Poti alege un sport individual dar mai bine unul de echipa sau unul in care lupti cu un adversar… Competitia iti va antrena vointa si te va scoate din starea de pasivitate, daca nu ai reusit inca sa scapi de ea… Miscarea – de preferat in aer liber – iti va asigura un somn profund, sanatos. Si daca in aceasta zi te-ai simtit mai bine ca de obicei, n-ar strica sa faci din asta o obisnuinta pentru viitor…
Ziua 21: Iesi cu fetele!
Baietii vin si pleaca, dar prietenele raman… daca nu ai prietene adevarate, de suflet, iesi cu amicele sau colegele… poti merge chiar si intr-un club, dar alege unul in care esti sigura ca n-o sa dai ochii cu el… Incearca sa aprinzi atmosfera prin glume si discutii de-ale fetelor… elibereaza-te prin râs, flirteaza cu necunoscuti, zambeste baietilor frumosi pe care ii vezi pe strada si fa orice lucru nebunesc care te-ar putea inveseli… dar fara sa te pui in pericol si fara consecinte pe termen lung… Ingredientele acestei zile sunt: buna dispozitie, dezinhibare, exaltare si o mica doza de nebunie…
Ziua 22: Scapa de obsesia lui!
Avantajul – atunci cand nu esti intr-o relatie – este ca ai voie sa-ti lasi imaginatia sa zburde in voie si sa visezi la printi si feti frumosi… Intra pe net si cauta poze cu actori, cantareti, in general good looking men… admira frumusetea masculina…. te va ajuta sa te concentrezi si pe alti baieti sau barbati… mintea nu va mai gravita in jurul lui ca pana acuma… imagineazati ca esti cu unul din tipii astia, imagineaza-ti scene hot… Acest exercitiu de imaginatie te va ajuta sa ramai deschisa si altor optiuni… pentru ca ceva sa se intample cu adevarat, primul pas e sa creezi acel lucru in mintea ta… Legea atractiei functioneaza si in relatiile interumane…
Vei face acest exercitiu mental si in zilele urmatoare… vei simti in timp efectele lui binefacatoare…
Ziua 23: Gusta din plin libertatea!
Dupa faza de negare si de revolta, ai facut deja primul pas spre vindecare, care este acceptarea. Esti libera sa visezi la cine iti place, ai scapat de teama ca l-ai putea face gelos… Gandeste-te la tine asa cum erai inainte de relatia cu el… plina de viata, amuzanta, atractiva… redescopera acea parte din tine care inainte iti placea, te definea… elibereaza-ti toate trairile reprimate in timpul relatiei cu el… parca incepi deja sa te simti mai bine… Si pentru ca astazi incerci sa te simti libera ca pasarea cerului, priveste-te in oglinda si vezi ce schimbari poti sa aduci aspectului tau fizic…
Ziua 24: Schimba-ti look-ul!
Cel mai dificil lucru e sa iti rezolvi problemele legate de increderea in propria persoana. Un respect de sine sanatos e cea mai buna protectie. Dar, la o fata, increderea in sine merge mana in mana cu aspectul exterior.
Schimbarea look-ului – cu asta trebuie sa incepi marea transformare. Parul e cel mai usor de schimbat… il tunzi si ii schimbi culoarea… cauti prin reviste si pe net ceva care crezi ca te-ar avantaja… ceva in acord cu personalitatea ta, cu cea de acum, cea schimbata… poti incerca o tunsoare noua, la care ai visat pana acum, dar nu ai avut curajul sa o pui in aplicare… dar pentru ca succesul sa fie garantat, apeleaza la specialisti… un stilist nonconformist si care isi cunoaste bine meseria va sti ce sa-ti sugereze in caz ca nu ai nici o idee sau esti inca indecisa…
Ziua 25: Reinnoieste-ti garderoba!
Azi vei colinda prin magazine cautand haine noi si incercand sa-ti creezi un nou stil vestimentar… Daca vrei sa-ti pastrezi stilul de pana acum, o sa-l imbogatesti cu piese de vestimentatie noi si accesorii… nu te zgarci, daca iti permite buzunarul… tot ceea ce faci e pentru tine… Ideal ar fi sa te insoteasca si prietenele, cu care sa mai faci glume, sa schimbi impresii… Febra cumparaturilor si flecareala cu prietenele sunt tot o forma de terapie…
Ziua 26: Ziua renasterii
Azi te vei simti ca o persoana noua, renascuta… Si noul tau look contribuie din plin la asta… Vei proba toate hainele noi pe care le-ai cumparat, te vei admira in oglinda si iti vei spune: “sunt frumoasa, sunt atractiva, sunt irezistibila”… si daca esti inca foarte tanara, ai de partea ta inca un atuu… Chiar daca nu arati ca fetele de prin reviste, trebuie sa stii ca secretul femeilor percepute ca fiind frumoase sta in capacitatea de a se simti bine in pielea lor… daca vrei ca inimile barbatilor sa bata mai repede cand te intalnesc, elibereaza-te de inhibitii, fii increzatoare in sarmul tau aparte si arata ca te simti frumoasa… Visele nu zboara daca nu le dam aripi…
Ziua 27: Reinventeaza-te!
Acum – ca ai renascut – e timpul sa incerci o transformare mai mult sau mai putin radicala asupra ta. Ai reusit deja o transformare a aspectului exterior, dar nu te vei opri aici. Vei incerca sa scapi de unele mici obiceiuri rele (sedentarismul, indopatul cu dulciuri, prea mult timp pierdut la calculator sau vorbind la telefon etc.) si sa incepi sa iti cultivi cateva obiceiuri sanatoase (preocuparea pentru silueta si eventual tinerea unei diete, forma fizica buna, practicarea unui nou sport, lectura, plimbarile in aer liber, invatarea unui nou instrument, a unei limbi straine, pictura etc). Sunt doar cateva sugestii, posibilitatile sunt nenumarate, in functie de preferinte si inclinatii… s-ar putea sa iti gasesti o noua pasiune, trebuie doar sa incerci… Cultivarea unor obiceiuri sanatoase, care cu timpul sa devina deprinderi inseamna un pas urias inainte… Incepe sa lucrezi asupra ta, iesi din starea de lene si pasivitate! Incearca sa devii o persoana noua, mai dinamica, mai vesela, mai plina de viata! Activitatea intensa te va face sa simti ca traiesti, ca respiri viata prin toti porii…
Ziua 28: Iesi din nou in lume!
Din momentul in care ai inceput sa te reinventezi, te indrepti deja cu pasi mici spre ideea unei noi relatii… Va mai trece ceva timp pana te vei simti pregatita sa-ti deschizi inima catre altcineva, dar – cu fiecare zi in care faci ceva pentru dezvoltarea ta personala - te apropii de acel moment… care trebuie sa te gasesca in forma maxima!
Ai ajuns in faza in care esti pregatita sa socializezi si sa-ti extinzi cercul de cunoscuti. Sa iesi pe piată – cum se spune. Poti sa te inscrii intr-o retea de socializare (gen facebook) daca nu ai facut-o pana acum, sau poti sa-ti faci un blog in care sa iti exprimi idei, trairi, opinii, tot ce-ti trece prin minte… Poti flirta cu necunoscuti pe mess, daca ti se pare amuzant, ca sa te antrenezi pentru intalnirile viitoare… Spune-ti tot timpul ca esti o persoana pe care oricine si-ar dori-o ca partenera…
Inscrie-te la cursuri de instruire intr-un domeniu care te intereseaza, ia-ti abonament la sala si apuca-te de fitness daca nu ai facut-o pana acum, inscrie-te la diverse cursuri de dezvoltare personala… Pe langa faptul ca te vei initia in domenii care te intereseaza, iti vei crea oportunitati de a-ti face noi prieteni, printre care e posibil sa il intalnesti pe el, viitorul prince charming. Poate ca nu va fi neaparat ceea ce-ti doreai, poate ca va fi doar o relatie de tranzitie, dar stii cum se spune: “cui pe cui se scoate”. Cert e ca amintirile alea dureroase legate de “raposatul” se vor estompa si iti vei indrepta atentia asupra celui de langa tine.
Ziua 29: Ziua bilantului
Ai intrat deja intr-un ritm de viata care s-ar putea sa ti se para ametitor daca ai facut prea multe transformari in viata ta. Dar asta a fost si scopul: sa te ingropi in munca si in activitati, ca sa nu cazi in butoiul cu melancolie gandindu-te in fiecare zi la ce-ai avut si ce-ai pierdut. Azi e momentul sa-ti acorzi putin ragaz. Vei medita la tot ceea ce s-a intamplat intre tine si fostul. Poti face aceasta analiza intr-o maniera mai obiectiva, pentru ca ai reusit in mare parte sa te detasezi de umbrele trecutului. Unde ai gresit tu? Unde a gresit el? Ce ai invatat din aceasta experienta? Pana unde poate merge compromisul intr-o relatie? Ce vei face in viitor ca sa nu mai suferi din iubire? Cum sa-ti creezi relatii armonioase?
In trecut nu te-ai complicat cu planuri de viitor. Ai lasat viata sa curga in ritmul ei, fara sa incerci sa-i schimbi cursul, fara sa lupti pentru fiecare pas care duce la implinirea viselor tale. Despartirea de persoana iubita a fost traumatizanta, dar a reusit sa te scoata din starea de inertie. A fost catalizatorul care te-a determinat sa te transformi, sa lucrezi asupra ta, sa evoluezi. E meritul tau ca ai reusit sa faci dintr-o experienta negativa un lucru pozitiv. Oricat de mandra esti de realizarile tale, nu te culca pe laurii victoriei! Ocupa-te in continuare de dezvoltarea ta personala si fii pregatita pentru orice provocare pe care ti-o rezerva viata!
Ziua 30: Sarbatoreste succesul! Party time!
Cura de “dezintoxicare” de fantasmele trecutului a luat sfarsit! Te simti vesela si puternica. O supravietuitoare. Desigur, victoria a avut pretul ei, dar tu ai fost dispusa sa-l platesti. Si victoria e cu atat mai placuta daca batalia a fost grea. E momentul sa sarbatoresti victoria ta cu o petrecere. Cheama-ti vechii prieteni si pe cei noi. Invita-i si pe prietenii prietenilor. Poate in cercul asta mai larg de cunostinte o sa pui ochii pe cineva. Daca inca nu te simti pregatita, nimic nu te impiedica sa te simti bine, sa te distrezi, sa flirtezi. Viata e frumoasa. Priveste senina spre clipele ce vor veni. Asteapta plina de incredere pana trenul va opri in din nou in gara iubirii. Ai inca atata dragoste de daruit si de primit… Trebuie doar sa lasi ca lucrurile sa se intample…
Sfaturi generale:
In toata perioada de recuperare fa-ti promisiuni fata de tine si ai grija sa le respecti. Sub nici o forma nu vei ceda ispitei de a-l contacta.
Nu te amagi singura spunandu-ti ca despartirea este poate temporara si ca se va intampla o minune care sa va readuca impreuna. Exista o posibilitate, dar cel mai adesea nu se intampla asa. Si daca totusi se intampla, puncteaza faptul ca e ultima sansa pe care i-o acorzi!
Nu il suna, chiar daca ai impresia ca – auzindu-i vocea – o sa te simti mai bine. S-ar putea ca dupa aceea sa te simti mai rau si el s-ar putea sa se folosesca de acest prilej ca sa te faca sa il ierti. Daca vocea ta interioara iti spune ca despartirea – oricat de dureroasa – e cea mai inteleapta optiune, ascult-o si nu ceda sub impulsul unei slabiciuni de moment.
Daca simti nevoia sa discuti despre relatia voastra, despre starile prin care treci, suna pe oricine altcineva (mama, o prietena, o cunostinta, terapeutul etc).
Nu ii trimite mesaje pe telefon sau e-mailuri, nici macar acele materiale funny, pe care le trimiti tuturor cunoscutilor din agenda ta. Ca sa te asiguri de acest lucru, sterge-i adresa de e-mail de la contacte.
Nu incuraja pornirile prietenilor sa aduca vorba despre el, indiferent daca e vorba de lucruri pozitive sau negative.
Daca mai ai lucruri ramase la el sau el mai are lucruri la tine, nu-ti da intalnire cu el sub acest pretext si roaga pe cineva cunoscut sa se ocupe de problema asta.
Nu raspunzi la telefon daca te suna, iar daca cineva te suna cu numar restrictionat nu raspunde. Motivul pe care il poate invoca atunci cand te suna e ca vrea sa vada cum te simti, dar de fapt el incearca terenul, sa vada daca ii mai acorzi o sansa.
Nu apelezi sub nici o forma la ghicitoare sau oracole, care ar putea sa te induca in eroare. Esti vulnerabila, suferi de dorul lui si s-ar putea sa te agati de o umbra de speranta, fara sa fie cazul.
Mai greu e atunci cand el iti este coleg de scoala sau de serviciu. Nu il vei putea evita, dar nu i te adresa direct si nu-i raspunde atunci cand te interpeleaza. Cand acest lucru nu este posibil (sunt probleme de serviciu sau legate de scoala in care e absolut nevoie sa comunicati sau sa colaborati) vorbeste-i cat mai rece, indiferent si strict la obiect.
Daca iti poti permite, cateva sedinte de psihoterapie s-ar putea sa te ajute sa treci mai usor peste trauma despartirii. Confesiunile iti elibereaza sufletul de incarcatura emotionala acumulata. Daca nu-ti poti permite sa mergi la cabinetul unui psiholog, un prieten adevarat poate sa iti fie de mare folos, daca este plin de compasiune si un bun ascultator.
Cat de util ti-a fost acest articol? Posteaza mai jos comentariile tale.
Sfaturi in dragoste
Sunt bune sfaturile… in urma cu 1 an jumate am cunoscut un baiat…la inceput era totul bine si frumos intre noi….dupa cateva luni am inceput sa ne certam…erau motive banale,,,si acum cateva zile ne-am despartit….el a zis sa imi fac ordine in ganduri,,,dar eu in loc sa il aduc inapoi langa mine,,eu il indepartez…nu stiu cum sa ma comport cu el…pentru ca nimik nu ii convine….dar totusi eu inca mai sper…vreau si eu un sfat ce sa fac?
O luna zici ca dureaza pana iti revii? Hmmm…ceva ciudat este cu mine, nu mi-am revenit nici dupa 3 ani.
O luna dureaza pana iti revii din socul emotional, ca sa te poti aduna si sa iti continui viata…
Da azi ,adica pe 13 am avut cea mai neagra zi din viata mea…am aflat ca prietenul meu ma insela din februarie,dupa o relatie de 5 ani.Parca mi.a picat cerul in cap…nu stiu incotro sa ma indrep,nu stiu ce o sa fac in continuare.Faza tare e cand am vb cu el despre chestia asta nici macar nu a spus ”imi pare rau”
Salut!am si eu o poveste pentru voi!pana acum o luna am avut o relatie de 2 anisori!In timpul relatie nimeni din jur nu erau de acord cu relatia asta!pentru ca eu sunt de etnie roma iar fata romanca!am avut probleme cu politia cu parintii ei,am fost umilit si multe altele!intr-un final fata sa saturat de mn dupa 2 ani de zile si brusc nu a mai vrut sa mai vb cu mn facandu-si alta relatie imediat cu cineva mai in virsta decat mn!acum imi vorbeste foarte urat dar nustiu dc!dar se intereseaza in continuare de mn!ce fel de situatie e asta? ca nu mai inteleg nimik!Sa mai incerc la inima ei?Dati un sfat!
Ady, nu cred ca mai poti relua relatia. Ea inca tine la tine, e clar, de asta se intereseaza de tine. Dar probabil ca s-a saturat de toate problemele pe care le implica relatia voastra. Si a preferat sa fie cu altcineva, nu stiu ce sentimente are pentru aceasta persoana, dar probabil ca isi doreste o relatie linistita. Faptul ca iti vorbeste urat, e un mod indirect de a-ti spune sa nu mai incerci sa o abordezi. E regretabil cand doi oameni care se iubesc nu mai pot fi impreuna din cauza ca sunt de etnii diferite… dar asta e societatea in care traim… daca ea nu ar fi depins de parintii ei (probabil ca e inca mica) poate ca alta ar fi fost soarta voastra…
Eu zic sa incerci sa nu te mai gandesti la ea si sa iti cauti o relatie mai putin complicata…
sisi.. si eu sunt in EXACT aceeasi situatie si nu inteleg cum poate cineva sa renunte la o relatie desi tine la persoana de langa el. Si noi mai tinem legatura, iar eu innebunesc ca inca nu inteleg cum s-a intamplat:)
Sfaturile sunt bune, nu zic nu, dar eu cred ca fiecare trebuie sa le adapteze la situatia ei/lui. Eu nu le pot aplica pe toate, sau nu in aceasta ordine, pentru ca eu am fost parasita de barbatul vietii mele. Da, stiu, asa zic acum, ca de-abia m-a parasit (ieri) dar am o varsta si dupa cateva relatii serioase si dupa cea care tocmai s-a incheiat (ma rog, eu sunt in faza de negare, mai sper inca dar sa fim seriosi…)stiu ce spun. Ne potriveam perfect. Eu nu eram o persoana vesela si atractiva cand l-am cunoscut, ci una soeriata de bombe. Am crescut in relatia cu el si am devenit femeia sigura pe ea care eram acum cateva zile. Acum ma simt iar mica, fricoasa si urata, desi lucrez din greu sa nu pierd ceea ce am castigat. Nu am avut momente neplacute impreuna, nu ma pot infuria si nu il pot uri (de asta nu pot parcurge toate fazele). Tot de pot simti acum e ca regret nespus ca nu am reusit sa descoperim ce l-a determinat sa plece, sa nu mai suporte sa fim impreuna. Eu ma voi duce la psihoterapeut, cred cu tarie ca ma va ajuta sa-mi fac un plan de „depasire a situatiei”, dar durerea va trebui sa o infrunt singura si e al dracului de greu. ce pot sa zic, am citit aici povesti cutremuratoare si e clar ca nu e vorba de adolescenti care sufera prima data in dragoste, dupa trei luni de iubire fierbinte. Cu toate astea, in egoismul meu de femeie parasita, mi se pare ca eu sufar si mai tare tocmai pentru ca nu exsta un motiv real al despartirii. Acum eram fericiti, acum m-a parasit. Sper ca distanta sa ne ajute sa ne clarificam. Noi vom mai vorbi la telefon, chiar daca asta e impotriva tuturor sfaturilor. Pur si simplu acum imi e imposibil sa rup totul, mai ales ca ne iubim foarte tare in continuare. Voi vedea ce v-a spune si psihologul. De ce trebuie sa fie totul atat de absurd? Cum poti iubi o femeie, dupa care pur si simplu nu mai suporti sa fii cu ea, desi tii la ea in continuare?
sisi, imi vine greu sa cred ca cineva pleaca dintr-o relatie fara un motiv. Poate nu ti-a spus ce l-a determinat sa plece ca sa te menajeze sau poate ca nu a reusit inca sa constientizeze motivul plecarii. Dar continui sa cred ca un motiv exista si probabil ca el este mai puternic decat sentimentele ce va leaga. Sper sa identificati impreuna cauza a ceea ce se intampla acum…
Cand vorbeam de furie, urmaream eliberarea ei in exterior, pentru ca furia reprimata se poate intoarce asupra persoanei insasi dand nastere la depresie sau ganduri de suicid… majoritatea persoanelor actioneaza cu furie,, dar poate nu intotdeauna sunt motive… ca in cazul tau…
Cred ca vei reusi sa treci peste acest moment dificil din viata ta, mai ales ca zici ca o sa apelezi la serviciile unui terapeut. Dar e nevoie sa schimbi ceva la tine, daca vrei ca astfel de situatii sa nu te mai gaseasca cu garda jos… trebuie sa schimbi modul in care te raportezi la celalalt, la relatia voastra si – cel mai important – modul in care te raportezi la propria persoana…
E ingrijorator faptul ca zici ca langa el te simteai puternica si acum, ca esti singura, te simti din nou slaba si neajutorata. Nici cand erai langa el nu erai puternica, doar sustinerea lui iti dadea impresia asta. Poate ca experienta prin care treci acum nu e intamplatoare. Si destinul ti-a lansat aceasta provocare pentru a te ajuta sa mai urci o treapta… pentru ca iubirea si viata in general presupun o continua transformare si devenire…
Poate ca aceasta separare te va ajuta sa devii o fiinta de sine statatoare, sa gasesti in tine insati suportul moral pe care il gaseai pana acum la el. Stii cum se spune: ne nastem si murim singuri… e foarte adevarat!… e drept ca suntem inconjurati de fiinte dragi si apropiate, dar cei care au trait destul pot sa-ti spuna ca in viata unui om intervine un moment in care simte ca nimic nu-l poate ajuta, nici prietenii, nici rudele, nici Dumnezeu… un moment in care trebuie sa se ajute singur, sa-si descopere potentialul… si atunci cauta in el resorturile interioare pentru a se ridica. Aceste resorturi exista in stare latenta in fiecare din noi, asa cum exista si instinctul de conservare, trebuie doar sa le activam.
Un alt lucru ingrijorator este dependenta fata de persoana iubita, boala de care sufera majoritatea oamenilor… si asta explica de ce ne simtim atat de tristi si neajutorati cand suntem parasiti… de ce suferim atata din iubire si de ce unii fug de ea tocmai din teama de a nu fi raniti…
Dar pe langa acesti dependenti nefericiti exista pe lumea asta persoane vesnic senine, intr-o stare de pace launtrica, care au renuntat la cautarea altei persoane care sa-i faca fericiti…
Cand sinele nostru (adica ceea ce suntem cu adevarat, nu perceptia celorlalti despre noi) s-a dizolvat in relatia cu celalalt sau orice altceva exterior noua, e nevoie sa pornim intr-o calatorie in sens invers, dinspre exterior spre interior, spre cautarea a ceea ce suntem cu adevarat, nu ceea ce am crezut pana acum ca suntem…
Toti credem ca ne-am gasit fericirea cand ne-am gasit jumatatea (“barbatul vietii mele”)… e o utopie… pentru ca fericirea nu se afla in celalalt, indiferent cine ar fi acela…. cum poti sa-ti sprijini fericirea ta pe celalalt? Iti dai seama ce povara si responsabilitate apasa pe umerii lui cand stie ca de el depinde fericirea sau suferinta ta? Cu atat mai mult cand tu ii spui ca e barbatul vietii tale? Ia-i povara de pe umeri si elibereaza-l daca il iubesti… nu-i cere ceea ce nu-ti poate da… pentru ca fericirea nu se afla si nu depinde de celalalt, fericirea se afla in noi, in echilibrul nostru interior… atat de cautata si ravnita fericire e o stare de spirit personala pe care nu o poti regasi in alta persoana ci doar in tine…
Sfaturi ca sfaturi…dar la mine au trecut deja 2 luni …si nu mi-a trecut . Mi-e un dor de ea…parca am murit pe dinauntru odata cu despartirea
Raspuns pentru Andrei:
Cu cat relatia a durat mai mult si cu cat atasamentul a fost mai mare, cu atat perioada de recuperare va dura mai mult. Perioada de 30 de zile e doar o medie, pentru ca in cazul adolescentilor, relatiile se fac si se desfac destul de usor. Cand te-ai despartit de prima iubire sau cand ai avut o relatie de lunga durata, nu poti spera sa te refaci atat de repede.
Despartirea de cineva foarte drag declanseaza un soc emotional, spun psihologii. Perioada de refacere dupa acest soc cuprinde mai multe etape, le enumar mai jos:
1.Socul emotional (te simti devastat)
2. Negatia (nu-ti vine sa crezi, parca ai trai un cosmar din care astepti sa te trezesti)
3. Revolta, furia (impotriva ta sau a persoanei de care te-ai despartit, depinde care a fost motivul despartirii, depinde si de firea fiecaruia; unii vad cauza despartirii in exterior, altii cred ca ei sunt singurii vinovati)
4. Tristete, resemnare ( o perioada in care analizezi ceea ce ti s-a intamplat, dar inima si mintea inca nu s-au pus de acord)
5. Acceptarea (armonie intre minte si suflet, reusesti sa mergi mai departe)
Andrei, incearca sa te analizezi ca sa vezi in ce etapa te afli. Poate ca daca constientizezi tot ceea ce simti si cat mai ai pana la capatul drumului, iti va fi mai usor.
In ceea ce priveste cartea lui Eckart Tolle, recomandata la comentariul nr. 31, “ Puterea prezentului”, e o carte care te poate ajuta intr-adevar, daca ai rabdare sa o citesti si sa o intelegi si mai ales daca aplici tot ceea ce se spune acolo… Autorul a trecut printr-o perioada de adanca depresie, cu tendinte suicidare, pana i s-au revelat niste lucruri pe care le-a impartasit si altora prin aceasta carte… Cartea poate fi gasita in format electronic pe net… o recomand cu caldura, e o carte care iti poate schimba viata radical…
Povestea mea incepe cam asa: Am avut o aventura cu un tip pe nume A, si de ce spun aventura… pentru ca el era genul de baiat “rau” si nu ii placeau relatiile serioase(nu a avut nici o prietena stabila desi are 31 de ani) … Ne am simtit bine impreuna o perioada. In timpul asta l am cunoscut pe M care intradevar voia o relatie serioasa. Nu era la fel de frumos ca A dar imi placea la el, felul lui de a fii, cum se comporta si era foarte finut cu mine… Am hotarat sa nu mai continui aventura cu A si m am ancorat intr o relatie cu M care la inceput era foarte ok… Ne am mutat impreuna, eu pe vremea aceea aveam 15 ani… Relatia noastra a inceput sa aibe probleme dupa 6 luni de zile am aflat ca este consumator de narcotice… (M) a facut in asa fel sa consum si eu… M era totul pt. mine si mama si frate si tata stia sa ma asculte dar ma si critica in nenumarate randuri… Nu va mai zic in acesti 4 ani cat am stat impreuna cate batai si lovituri au fost indreptate catre mine… Si nu ca l as fi inselat… Ma lovea pt ca nu il ascultam tot timpul… Am acceptat toate astea pt ca, credeam ca il iubesc si de asemenea si el ma iubeste! Plangeam nopti la rand langa el si el nici ca ma baga in seama… Mergeam la scoala toata umflata la ochii si nedormita… Toate astea pana cand au trecut 4 ani si mi am spus ca nu e bine ce fac si ca ar trebui sa termin relatia cu el… Am discutat in nenumarate randuri cu el pe tema asata… I am spus ca daca nu inceteaza cu bataile si cu jignirile la adresa mea o sa o termin cu el… Mi a zis ca nu se poate una ca asta… Ca eu il iubesc cum sa il las, mi a mai zis ca daca il las ma terorizeaza ma trage dupa masina… Amenintari dinastea… De frica am continuat calvarul cu el… Am terminat liceul m am inscris la facultate la F.R pt. ca nu m a lasat sa ma duc la zi pentru ca facultatea era intr un alt oras! Am trecut si peste astea… In primul an de facultate m am angajat pt prima oara … M am angajat acolo unde a vrut el sa fac multi bani si sa poata sa ma urmareasca… Dupa ce m am ancorat in relatia cu M, am descoperit la scurt timp ca M era prieten cu A cel cu care eu avusem o aventura… Mergeam la iarba verde cu prietenii lui printre care se afla si A, eu nu mai vorbisem cu A decat ceao si atat, pentru ca M era foarte gelos pe el stiind ca am avut o aventura cu el… Dar in ciuda acestui fapt nu a renuntat la prietenia cu A, au continuat sa se intalneasca in gasca A venea la M acasa unde eram si eu permanent pot sa zic ca il vedeam pe A zilnic… Imi placea A avea ceva ce ma atragea nu puteam sa il uit sau sa nu ma gandesc la el… La scurt timp dupa ce m am angajat A incepuse sa vina beat de la disco la mine la servici sa continue cu bautura… Se baga in seama cu mine radeam, glumeam povesteam una alta pt. ca M nu era prezent… chestiile astea s au intamplat dupa 4 ani de relatie cu M… Si asa A si a facut un obicei sa vina la mine la servici dupa ce venea de la discoteca… Discutand una alta cu A am facut un pariu cu el ca ziua care urma sa vina o sa vin si eu la disco, el fiind prieten cu M stia ca nu ma va lasa sa merg, dar eu i am spus ca o sa vin si daca M nu ma lasa, o sa vin si fara el! A nu putea sa creada asa ceva eu fiind foarte supusa lui M. Am pariat ca daca eu o sa vin la disco A va face tot ce ii voi spune eu, iar daca nu vin, eu voi face tot ce imi cere el (A). Am reusit cu greu sa il conving pe M sa mergem la discoteca ne am certat si pana la urma M a cedat si am mers la discoteca spre surprinderea lui A. Nu ii venea sa creada cand m a vazut acolo… I am spus subtil in discoteca ca va trebui sa accepte ca a pierdut… Din seara aceea am inceput sa vb. la telefon… vorbeam ore in sir cu el, eram atat de incantata ca el inca ma place si ca ar mai vrea ceva cu mine… Il puteam simti ca ma vrea cu orice pret! Dupa ceva timp am mers intr o vacanta cu M si prietenii lui, printre care era prezent si A… Ne am cazat toti la o pensiune camera mea era langa a lui A
nimic nu mi se parea mai frumos… Vorbeam prin mesaje in drum spre pensiune si l am intrebat ce o sa faca in ziua urmatoare… La care el imi raspunde ca vrea sa prinda o sirena 
sirena fiind eu 
Se vedea pe el ca murea de nerabdare sa ma aibe din nou! La pensiunea respectiva ne am propus cand toti pleaca la plimbare cu barca sa ramanem am2 in pensiune sa “vb”… Zis si facut am ramas singuri 
ne am sarutat cu pasiune… Imi placea atat de mult dar nu puteam trece la urmatorul pas deoarece nu eram corecta fata de M… Oricum nu eram, dar nu voiam sa merg mai departe cu A imi placea suspansul imi placea adrenalina ce o simteam cand eram cuprinsa de bratele lui A… A terecut timpul si nu voiam sa ii cedez lui A doar dupa ce ma desparteam de M… Nu voiam sa am mustrari de constiinta 
A mai trecut ceva timp si m am gandit serios sa ma despart de M nu mai suportam situatia voiam sa fiu cu A restul nu mai conta… Vorbind atat de mult cu A mi am dat seama ca nu il iubesc pe M si ca stau din obijnuinta cu el… In cele din urma i am cedat lui A m a facut din nou a lui 
simteam ca traiesc din nou si totodata ma simteam cea mai josnica persoana de pe pamant… Am continuat sa ma intalnesc cu A cat timp eram cu M, si nu dupa mult timp mi am facut curaj sa ma despart de M si sa plec de la el… Sa nu va zic cate rugaminti si juraminte din partea lui M si cereri in casatorie numai sa nu il las… Imi spunea ca merge la psiholog ca nu mai rezista fara mine plangea, ma implora sa ma intorc la el… Nu m am lasat induplecata de el… Eram fericita cu A… M nu stia nimic de A cum ca ma intalnesc pe furis cu el… Nu stiam decat eu si A 
Am decis sa raman amica cu M pentru a suporta mai usor despartirea… M traia cu speranta ca vom fi din nou impreuna desi i am spus ca noi nu mai putem continua pt. ca mi a facut destule si nu mai am incredere ca vre o data se va schimba in bine… Bineinteles ca eu continuam sa ma vad cu A erau atat de frumoase acele momente petrecute cu el ca nu mai voiam nimic altceva… Dupa 2 luni de zile cat timp am foat despartita de M, am pastrat legatura cu el in calitate de amici nimic mai mult… La insistentele mamei mele m am impacat cu M… Bineinteles ca mami ii cunostea doar acea latura buna nu stia ea de bataile ce le luam eu pe nedrept si asa mai departe… Cand am decis sa reiau relatia de la capat A era plecat in alta tara… Totul a fost frumos 3 zile cu M dupa care am aflat ca el vb cu o alta fata prin sms si ii trimite acestei fete aceleasi mesaje pe care mi le trimitea mie… Nu imi venea sa cred ca M imi face una ca asta… M nu stia ca eu am citit absolut toate mesajele ce el le a trimis tipei respective foarte multe la numar pe care nesimtitu nici macar nu le a sters… Nici nu i am spus imediat … Am calculat tot la rece pana intr o zi cand am explodat si i am zis tot ceea ce stiam cu privire la mesaje imi venea sa il omor de ciuda… I am cerut explicatii… Nu mai avea nici o scapare a incercat sa isi gaseasca scuze dar in zadar… In ziua aia mi am promis ca ma voi razbuna pt ce mi a facut si am continuat sa fiu cu el (M) intre timp a venit si A acasa din tara respectiva… Am continuat sa ne vedem si a spus ca vrea sa ne vedem mai des decat o data pe saptamana… Asa ca am luat din nou hotararea sa ma despart de M definitiv si irevocabil de data asta… Zis si facut… Am ramas din nou amica cu M pana intr o noapte cand am iesit cu M in calitate de amici la disco… Acolo am vorbit cu A care era si el prezent si ne am vorbit sa vin la el acasa dupa ce scap de M. Zis si facut M s a oferit sa ma duca acasa, bineinteles ca nu am vrut, doar aveam alte planuri… 
)
Ne am iubit putin ca era baut si nu mai era in stare de nimic si am ramas imbratisati pregati sa adormim, cand soc… ma suna M la 6 30… Nu i am raspuns… Ei bine ce a facut M ???? M a cautat la mine acasa dupa care A VENIT ACASA LA (A) A SARIT POARTA SI A INTRAT IN CASA PENTE MINE SI (A)… In acel moment nu stiam ce se va intampla… Mi a spus doar atat: AICI ESTI FUTUTI MORTII MATI :d Si din dimineata respectiva am rupt orice legatura cu M… Am continuat sa ma vad cu A luni de zile doar la el si la mine acasa tot orasul stia de noi2 doar ca nu ne afisam prin oras… Mentionez ca dupa ce m am despartit de M am aflat dupa 7 luni ca M are cancer 
… Eu nu stiam nimic despre boala lui, am aflat de la o prietena ca e bolnav…Si asa au trecut lunile m am inteles f. bine cu A pana cand l am mintit odata… I am recunoscut si i am si zis de ce l am mintit… Dar nu vrea sa inteleaga… De atunci imi vb urat cateodata si nu ma mai respecta cum o facea inainte… Nu a vrut sa ii cunosc nici parintii… In ciuda lui am ajuns sa ii cunosc, nu a fost prea incantat dar nu a mai avut ce sa zica… Mama sa voia neaparat sa ma cunoasca… Acum el e plecat de 3 lui in alta tara si partea proasta e ca nu mai vrea sa vb cu mine pe motiv ca sunt o mincinoasa si ca nu mai crede nimic din ce ii spun
(M) a plecat acasa suparat bineinteles ca l am refuzat… Si eu am plecat impreuna cu A si cu un prieten comun la A acasa…
… Nu stiu ce sa mai cred… Nu imi spune ce vrea de la mine si nu isi arata sentimentele fata de mine… Este foarte dur… Totusi eu fiind aici in tara se mai intereseaza ce fac cu cine umblu si dinastea… Eu cred ca e si foarte gelos… Si spun asta pt ca am inceput sa merga la sala si mi a spus sa imi vad de sala mea si sa il las pe el in pace… Nu mai stiu cum sa procedez cu el sa ii castig din nou increderea… Vreau ceva mai mult de la relatia asta daca o pot numi asa:((( AJUTATI MA CU UN SFAT VA ROG… IMI CER SCUZE PT. ERORILE GRAMATICALE… SIGUR SUNT, SI VA ROG SA AVETI RABDARE SA CITITI CE AM SCRIS :* :* MULTUMESC ANTICIPAT! ID: alexa_bengoasa69
Draga alexa
Am citit povestea ta si pot sa spun ca deja ma doare capul… stau si ma intreb, oare nu a fost nimeni prin preajma ta ca sa te invete niste lucruri elementare despre relatii? Cu M ai inceput relatia cand aveai o varsta foarte frageda… si te-ai lasat cu totul in mana acestui tip iresponsabil care a abuzat de tine… Sex, droguri, batai, amenintari cu moartea in caz ca il parasesti… toate ingredientele unei telenovele… mai copii, nu va mai luati dupa ceea ce vedeti la televizor! Nu mai traiti la voia intamplarii, cum s-o nimeri, cu cine s-o nimeri! Fiti mai selectivi cand va alegeti un partener, altfel riscati sa duceti o viata degradanta, care o sa va uzeze incetul cu incetul… Viata poate fi traita si altfel, demn, cu seninatate si asta nu inseamna ca nu puteti sa aveti parte si de ceva adrenalina…
Din pacate, tu ai facut doua alegeri proaste si cu M, si cu A… sa nu-ti para rau ca l-ai parasit pe M, tot comportamentul lui agresiv si obsesiv-compulsiv dovedeste ca are probleme psihice (poate de la consumul de droguri) si boala lui de cancer e poate pretul pe care il plateste pentru ca s-a purtat atat de urat cu tine, poate si cu alte persoane… poate ca il si scoteai uneori din minti, dar nimic nu justifica faptul ca a fost violent cu tine… Ce e mai grav e faptul ca nu te-a lasat sa mergi la facultate, sa-ti construiesti un viitor in care sa poti trai independenta, fara sa fii nevoita sa suporti tot felul de mizerii din partea lui…
Nici cu A alegerea nu a fost prea inspirata… el a aparut in viata ta doar ca sa te ajute sa te rupi de M, altfel nu cred ca ai fi facut-o, dar relatia cu A nu are viitor… in primul rand e mult mai mare decat tine… faptul ca nu a vut nici o relatie serioasa pana acum spune foarte multe despre el… singura lui relatie mai “serioasa” pare sa fi fost cu tine… dar gandeste-te in ce context ai reinceput relatia cu el… l-ai mintit pe M si l-ai inselat pe la spate… ai umblat pe doua planuri, cu toate astea ai fost foarte socata sa afli ca si M a facut acelasi lucru, cand i-ai citit mesajele de pe telefon… Poate ca A ti-a acordat pe moment circumstante atenuante, stiind cat de mult te-a chinuit M, dar a sperat ca poate pe el o sa-l tratezi altfel, o sa-l tratezi cu respect, nu o sa-l lucrezi pe la spate… ce e curios e faptul ca dai atat de multe detalii despre relatia ta cu A si cu M, dar cand vorbesti despre faptul ca l-ai mintit pe A nu spui despre ce minciuna a fost vorba si de ce ai mintit… ceea ce ma face sa cred ca nu a fost chiar o “minciuna nevinovata”…
Ma tem ca relatia ta cu A se bazeaza mai mult pe sex … cred ca e vorba mai degraba de pasiune decat de iubire… altfel de ce i-ar fi rusine cu tine? de ce ar refuza sa te prezinte parintilor lui? E clar ca el considera ca nu te ridici la standardele lui… poate te considera prea usuratica ( de aceea te urmareste si acum cand e plecat din tara ca sa vada daca nu te incurci cu altcineva), poate prea superficiala, pentru ca tratezi cu prea multa usurinta unele chestiuni grave si serioase, poate ca te crede manipulatoare… da, poate e si gelos, dar gelozia nu inseamna iubire ci posesivitate… poate ca el , fiind mai mare decat tine si cu mai multa experienta, nu prea are idei interesante de impartasit cu tine, discutii interesante… e atras de tine din cauza ca esti mult mai tanara, probabil si frumoasa, si despre aspectul asta vreau sa discutam mai serios…
Tu ai impresia acum, pentru ca esti foarte tanara, inocenta si atractiva (cat ai, 19 ani?) ca baietii vor fi la picioarele tale toata viata… dar tipii astia care cauta mai ales placerile de moment intr-o relatie, la 25 de ani te vor considera deja “batrana” si vor alerga dupa alte fete, mai tinerele… Acum e perioada ta de glorie asa ca nu-ti pierde timpul cu A, adica intr-o relatie fara perspectiva… daca el nu mai vrea sa fie cu tine, nu te agata de gatul lui, incearca sa nu pari disperata…
In primul rand concentreaza-te pe viitorul tau, fa o facultate, asigura-ti independenta financiara, un viitor prosper in care sa nu fii la cheremul nimanui… gaseste-ti un baiat potrivit pentru tine, unul care sa puna suflet intr-o relatie, care sa te aprecieze si sa te protejeze, ca de sex toti sunt buni…
Si cateva lucruri esentiale pe care e bine sa le stii despre relatii, pentru ca sa nu mai treci prin astfel de traume. Iti dau mai jos link-ul catre un articol care sper sa-ti fie util:
http://www.dedragoste.com/2544-secretele-unei-relatii-durabile
Chisr mi-au fost de folos aceste sfaturi si m-au facut sa gandesc altfel…..:(
pe langa aceste sfaturi va recomand cartea lui ECKHART TOLLE-”PUTEREA PREZENTULUI”GHID DE DEZVOLTARE SPIRITUALA-carte care imi doresc sa o fi citit imediat dupa despartirea de prietenul meu cu care am stat 11 ani de zile!
intr-adevar o carte care-ti poate schimba viata radical…
Buna! Sunt foarte bune sfaturile. Sa va spun si eu povestea mea. Aveam 17 ani knd l-am cunoscut pe fostul meu prieten…mi-a placut de el d knd l-am vazut era o fire plina de viata k si mine si ne-am hotarat sa iesim impreuna. Totul a inceput foarte frumos si a continuat sa fie si mai frumos, ne intelegeam foarte bine eram mai tot timpul impreuna si mergeam peste tot cu el. nu ma jicnit niciodata cu nimic si nu ne-am certat niciodata. Eram foarte fericita langa el si il iubeam din tot sufletu. Am petrecut o perioada frumoasa alaturi de el si nu ma gande-am niciodata la ce va urma, credeam k totul va merge bine. Dar sa intamplat ceva ce nu crede-am ca se va intampla. Urma sa ne vedem seara, dar knd l-am sunat nu mi-a mai raspuns la telefon, prima oara am zis k poate nu poate sa vb si o sa ma sune el, dar nu a fost asa, nici a doua zi nu mi-a raspuns, i-am trimis meseje c sa intamplat? dc nu imi raspunzi? dar in final nimik. Am inteles sg dupa kteva zile k tot ce a fost intre noi 2 sa terminat. In momentul ala am simtit ca nu mai am nici-o putere, am simtit o durere cumplita in suflet, nu pot sa descriu in cuvinte toata durerea si toata tristetea. Mi-am zis k am sa trec peste si ca o sa fie usor dar nu era sa fie asa, nu pute-am sa-mi explic dc sa terminat totul, aveam atatea vise impreuna era totul asa de frumos, nu-mi gaseam nici o gresala. L-am iubit din tot sufletul meu si mi-as fi dat si viata pt el dak trebuia. Au urmat zile de cosmar pt mn, nu puteam sa mananc dak ieseam cu fetele la suc nu puteam sa stau mai mult de 10 min k imi venea sa plang. Dupa o luna si ceva am inceput sa ma obisnuiesc cu ideea k nu o sa mai fie langa mn niciodata. Dar asta e, trebuie sa invatam din fiecare gresala si dezamagire pt k numai asa o sa fim mai tari si mai atenti in viitor. A trecut un an de knd nu mai suntem impreuna dar ink nu l-am uitat chiar dak acum a aparut un alt baiat in viata mea. Sincer nu o sa-l iubesc cu l-am iubit pe fostu meu prieten. Sper sa-l pot sterge din mintea mea si din inima mea pt k dupa toata suferinta kre mi-a provocat-o nu merita sa ma mai gandesc la el . Dar capu sus, viata merge inainte si ii multumesc lui D-zeu k am trecut peste toata suferinta si peste toate dezamagirile si acuma vad viata altfel.
si eu trec prin acceasi suferinta desi stiu ca nu mai e vreo cale de intoarcere simt ca ma sfarsesc plang incontinuu azi am facut programare la terapeut de 3 sapt nu ma pot opri din plans.si nu sunt un copil…
daca m-ar ajuta aceste sfaturi cred k as vrea sa treaiesc din nou… pt k akm eu nu mai vreau sa traiesc. el era viata mea iar akm nu mai e si o data cu el a plecat si pofta mea de viata…stiu k intre noi nu mai exista cale de impacare dar nu stiu sa traiesc fara el…. nu stiu sa fac nimic fara el. il iubesc nespus de mult. in seara asta intr-un minut s-au dus 6 ani. va jur k imi trec mi si mi de ganduri. dar nu vreau sa cedez. o sa incerc acest sfat.
Acum 5 zile m-am despartit de prietenul meu cu care eram de 3 ani.dupa doar 2 saptamani de relatie ne-am mutat impreuna.NICIODATA nu ne-am certat.In vara aveam de gand sa aibe loc logodna. In timp ce eram la facultate am primit “mesajul surpriza” in care imi zicea ca a luat hotararea de a ne desparti, ca regreta ca nu am avut o discutie pe tema asta doar ca nu poata sa imi spuna in fata.motivul este problema pe care o am eu si el nu mai putea sa traiasca cu frica ca se poate intampla ceva cu mine .Am probleme cu genunchii si trebuie sa ma operez, iar lui ii este frik ca eu cumva sa nu mai pot merge vreodata.Am lasat toate cursurile deoparte iar cand am ajuns acasa am observat ca isi transese toate lucrurile si plecase.Am gasit pe birou o foaie pe care scria : ” te voi iubii mereu… ai grija de tine”. Va dati seama ca l-am sunat dar nu mi-a raspuns la telefon.Acum 2 zile ma sunat, plangand, sa ii spuna ca ii pare foarte rau si ca sufera doar ca niciodata nu o sa mai ne impacam ca nu mai vrea sa ma faca sa sufar.Sufar, plang, nu mananc de 5 zile dar am stat si m-am gandit: daca ma iubea cu adevarat ma accepta asa cum sunt,trebuia sa fie langa mine sa ma sustina asa cum imi spunea el.Daca eu l-am acceptat cu bune cu rele asa trebuia sa faca si el daca vroia sa aibe intradevar un viitor langa mine si ma iubea cu adevarat.Ca o persoana cand iubeste isi accepta partenerul exact asa cum este si este langa ea sa o sustina la bine si rau.Nu ca am dreptate?
Raspuns pentru Alexandra:
Imi pare rau de ceea ce ti se intampla.
Faptul ca te-a parasit a amplificat suferinta prin care treci. Si cred ca nu e intamplator faptul ca problema ta de sanatate a aparut ACUM. Ai astfel ocazia sa iti dai seama de calitatea celui cu care ai vrut sa pornesti la drum lung. Din pacate, s-a dovedit ca el nu e omul pe care il credeai. Nu cred ca nu te iubeste, insasi faptul ca te-a sunat plangand si cerandu-ti iertare pentru ca te-a facut sa suferi dovedeste ca te iubeste, dar isi da seama de limitele sale. Iubirea sa e limitata pentru ca nu poate trece peste ceea ce ti s-ar putea intampla. Si, daca e sa judecam la rece, majoritatea oamenilor nu pot trece peste astfel de lucruri. Doar o persoana cu suflet mare, evoluata spiritual, o persoana cu un caracter deosebit ar fi fost in stare. Cei mai multi oameni sunt ca el… nu il judeca cu asprime si incearca sa-l ierti… poate ca si tu ai fi facut la fel daca lucrurile stateau invers… nu-i cere ceea ce nu iti poate da, ti-a spus-o foarte clar ca nu e in stare …
Din pacate, cand ne indragostim de cineva, suntem adesea mai preocupati de aspectul exterior al persoanei respective, decat de frumusetea sa interioara… nu spun neaparat ca el n-ar fi un om de calitate, nu-l cunosc si nu-l pot judeca doar pe baza a ceea ce povestesti… problema e ca in situatii disperate, situatii limita, oamenii au comportamente ciudate, in care nici ei nu se regasesc poate… stiu cazul unui tata care si-a parasit familia pentru ca nu putea sa-si vada fiica murind si a lasat-o pe mama sa se lupte singura cu toate problemele… si as gresi daca as spune ca nu era un om de calitate, dar pur si simplu nu a putut sa suporte situatia… nu poti judeca un om pana nu esti in pielea lui si asta numai Dumnezeu poate face… de aceea numai El are dreptul sa il judece pe fostul tau prieten…
Cred ca cel mai bine acum ar fi sa iti cauti in adancul sufletului credinta in divinitate, singura care te poate ajuta ca sa treci cu bine peste aceasta grea incercare… nu-ti incarca si mai mult karma judecandu-l pe el… daca il iubesti, vei gasi in tine puterea de a-l ierta si daca o sa reusesti, te vei simti eliberata… vei putea sa te concentrezi pe cealalta problema a ta, cea de sanatate, care este mult mai importanta… un alt baiat poti gasi oricand si poate, dupa aceasta lectie dura, vei cauta mai ales ceea ce se afla in interior, e mult mai important decat aspectul fizic… frumusetea si tineretea trec repede cand pornesti la drum lung intr-o casnicie alaturi de cineva… dar caracterul ramane si iese la iveala in momente importante, atunci cand viata ne pune la incercare…
Sper sa treci cu bine peste operatie. Problema pe care o ai la genunchi s-ar putea sa aiba o cauza spirituala, de fapt toate bolile sunt consecinte ale unor greseli spirituale sau pacate, cum le numeste religia. Din cate stiu, o problema la genunchi apare din incapacitatea persoanei de a uni personalitatea cu sufletul si de aceea sufletul tau se afla in suferinta. Cand spun “suflet” ma refer la acea parte nemuritoare din fiecare om, acea samanta de divinitate plantata in noi de Creator… poate ca ceea ce se intampla acum are menirea de a te face sa reflectezi asupra acestor lucruri de natura spirituala… suferinta prin care treci e cumplita, imi imaginez, dar ea are efect purificator si te ajuta sa intelegi mai profund unele lucruri de esenta… altfel probabil nu ai fi facut-o, mai ales ca esti tanara si la anii tai ai de obicei altele in cap: examenele la facultate, dragostea, distractia… ca toti cei de varsta ta…
Sper din tot sufletul ca sa intelegi corect ceea ce ti se intampla, din ce cauza si care e solutia la problema ta… si mai ales sa nu te revolti pentru ceea ce ti se intampla, sa-ti spui ca viata e nedreapta cu tine, chestii de astea… Dumnezeu nu da nimanui mai mult decat poate duce si chiar daca toti cautam confortul si fericirea in aceasta viata, scopul principal al reincarnarii pe pamant este evolutia spirituala… din pacate, majoritatea oamenilor se concentreaza pe obtinerea unui job bine platit, pe cautarea unui partener langa care sa se simta bine, chiar daca acesta nu e intotdeauna cel mai potrivit pentru sufletul lor, etc. si tocmai problemele de suflet, care sunt cele mai importante sunt adesea neglijate sau tratate superficial…
Tu ai in tine resursele necesare pentru a te vindeca, numai ca nu stii asta… odata eliminata cauza spirituala a bolii, boala ta va disparea ca un vis urat… astfel se explica miracolele care duc la disparitia unor boli, uneori grele si aparent fara leac… sondeaza adanc in sufletul tau ca sa te vezi asa cum esti cu adevarat, esenta ta dincolo de aspectul fizic, pozitia sociala, situatia materiala si toate celelalte lucruri exterioare si trecatoare… si incearca sa te rogi cat mai mult ca Dumnezeu sa te ajute si sa te lumineze, convinsa fiind ca rugaciunile iti vor fi ascultate…
Daca insa nu ai credinta in Dumnezeu, asta ar putea fi o mare problema… nu stiu ce sfat as putea sa-ti dau in afara de acela ca sub nici o forma sa nu abandonezi speranta…
am sa urmez aceste sfaturi pacat ca nu am cautat mai devreme.multi pupici si aveti grija pe cine iubiti.
prea multa suferinta in jur..am ajuns sa cred k iubirea adevarata nu mai exista…exista doar cuvantul de atasare la unele persoane.Nu inteleg cum e sa stai alaturi de o persoana niste ani si din momentul despartiri fiecare cu viaata lui ca si cand nu s.ar fi intamplat nimic pana atunci.. nu inteleg cum acum iubesti o persoana sau cel putin asa afirmi iar in numai cateva luni spui k nu mai e nimic, ca nu mai simti nimic pentru aceea persoana…. nu pot sa inteleg. si cel mai rau doare e faptu ca tu iubesti incontinuare..Dar asa e viata…s.au dus vremurile knd traiai o iubire sincera…s.au dus adevaratele sentimente..si oamenii cu suflet.
sunt bune sfaturile shi eu am trecut prin multe cel mai bine e sa iti dai seama ca nu te merita shi ca nu e persoana care credeai ca te va face fericita…gandeste’te ca toate sunt trecatoare…qm vin asa se duc;-)
Salut, imi pare rau ca nu am gasit acest site mai repede (Ma ajuta mai mult sa trec peste despartire). Eu am trecut prin despartire dar inca nu m-am vindecat complect…
FELICITARI PENTRU SFATURILE PE CARE LE OFERITI !!
Ce de tot rahatul e suferinta asta. La 30 de ani trebuie acum sa ma apuc sa ies la agatat(nu ca as sti ce e aia). Partea proasta e ca de vreo saptamana zici ca sunt beat , plang de nu ma mai pot tine pe picioare de durere si abia azi am inceput sa caut pe net cum draq sa depasesc faza asta…de maine imi schimb traseul si sper sa trec si eu intr-a doua zi. Imi dau seama cat de mult amplific toate amintirile despre noi si ale draq parca toate sunt numai frumoase decat au fost si nu prea stiu cum sa abordez ziua a 6 a ca acum nu imi trece nimic urat prin cap…asta glumind un pic serios acum. Scriu aici pentru descarcare , ca de vorbit cu oameni fata in fata inca nu am reusit. Sper sa trec de momentul asta si va anunt cand si cum. Voi incerca sa respect pe cat posibil pasii de mai sus , si daca stiti alte lucruri care v-au ajutat sau credeti ca ma pot ajuta va rog sa le postati.
Dan, de ce nu poti sa treci de ziua a 6 a? Sa inteleg ca v-ati despartit din vina ta? Daca e asa, incearca sa te eliberezi mai intai de sentimentul de vinovatie…
“Drumul înţelepciunii înseamnă să nu-ţi fie teamă să greşeşti.” (Paulo Coelho)
ei bine asta e problema majora…. nu imi gasesc gresela “fatala”. E drept ca puteam sa ma implic mai mult , dar dupa 5 ani de relatie , in care, cel putin mi se pare, am am fost mult mai activ implicat in relatie, ei bine am inceput sa ii cer sa mai faca si ea euna alta si cred ca fatala a fost ca i-am cerut ce iesim mai des impreuna si sa se vada mai rar cu prietenele lor … adica mai rar cu iesirile intre fete. Nici nu stiu cum sa ma explic , dar ideea e ca e nasol cand stii ca nu ai gresit si cu toate astea nici nu reusesc sa o invinovatesc pe ea. invinovatesc pe altii: prinetenele ei , familia ei , colegele ei…. pe mine , dar pe ea nu . Stiu ca e vina ei , dar e asa de greu sa renunt la Ea!
Ràspuns pentru Iulian,a-si dori sà-ti sterg lacrimile de pe obraz si durerea din suflet,vita ta si a copilului tàu sunt cele mai de pret in acest moment pentru tine,fà-ti curaj si gindestete cà ai intilnit o persoanà absolut gresità care nu merità nici màcar un gind de al vostru,fiti uniti si destinul o sà và facà fericiti nu mà indoiesc de asta,và imbràtisez!
buna…toate despartirile dor..mai mult sau mai putin..pe mine ma durut si inca ma doare ceea ce sa intimplat intre noi .dupa 7 ani..si sunt aproape 2 ani de cind suntem despartiti…de raul lui am plecat din tara sa nu’l vad sa nu’l aud..a distrus tot ceea ce aveam..vise dorinte etc..si sa incurcat cu una care are 2 copii care e si bolnav mintal baiatul de 16 ani…si ea ca mama ia abandonat ca si cind nu ar fi existat si a facut un copil cu fostul meu sot.ce fel de mama se poate numi aceea fiinta??? eu sunt tot plecata..nu am atita putere sa ma intorc acasa de teama sa nul vad sa nui vad..nu stiu ce as putea sai fac..dar bine cu siguranta nu..dupa cite mi’a facut si cita si’au batut joc de mine si sentimentele mele de viata mea…mi’au dat peste cap toata viata..si acum incerc sa’mi revin sa pot merge mai departe..de una singura…e greu dar sper ca intr’o buna zi sa reusesc sa fiu aceeasi femeie care am fost odinioara…va doresc tuturor multa sanatate si sa puteti trece cu bine peste aceste pasuri care de multe ori ne doboara..dar cu credinta rabdare si cu voia timpului ne va fii mai bine..si mai usoara uitarea…
am sa urmez sfaturile si sper sa reusesc sal uit am sa ma gandesc mai mult la mine
Eu mi-am cunoscut dragostea,de fapt gresala vietii,acum un an de zile exact dupa ce am primit rezultatul admiterii la facultate,eram atat de entuziasmata ca sunt studenta…el era la facultate in bucuresti iar eu in timisoara,m-am indragostit de el nebuneste…desi distanta nu ne dadea nicio sansa,am continuat relatia,pe premisa ce o fi o fi,eram incantata de el il vedeam cel mai frumos cel mai inteligent,barbatul perfect pt mine..am inceput sa ma duc week-endurile la el,de la un weekend s-a ajuns la saptamani de stat cu el pana nu m-am mai dus la facultate,au inceput si certurile..desii il divinizam desii ii ofeream totul,desi uitasem de mine,,desii il iubeam mai mult ca pe mine,lucrurile au inceput sa se schimbe,m-a dat afara din casa intr-o seara…mi-a spus ca nu merit nimic,desii eu preferam sa imi dau ultimii bani pe avion sa merg la el,desi eu nu ii gresisem nicio clipa,desi imi mintisem parintii atata timp..desii eram menajera lui,sprijinul lui psihic..e foarte mult de povestit…cert e ca l-am iertat si am continuat sa merg la el…ma trata ca pe ultimul om,ma jignea imi spunea ca nu sunt frumoasa ca nu ma ingrijesc ca nu sunt de viitor,nu aveam voie sa ies din casa cand nu eram la el,nu aveam voie sa ies la o plimbare cu prietenele…dar acceptam pt ca il iubeam…am dat tot,am luptat si m-am amagit ca se va schimba…ca ma va iubii ca va inceta cu infidelitatile,ca imi va raspunde la tel cand voi avea nevoie de el..ca imi va fi alaturi cu adevarat…dar asta nu s-a intamplat niciodata..am facut gresala vietii mele,acum incerc sa imi recuperez anul pierdut cu facultate..si sa uit de el…e greu desii mi-a facut atat de mult rau tot il iubesc..il iubesc pt putinele mom in care am fost fericita…vreau sa il uit ,in fiecare zi ma lupt sa uit de el de imaginea lui de timpul petrecut alaturi de el…mi-e greu..sper sa reusesc sper din tot sufletul…
Pot sa iti zic ca mereu am incercat sa’i gasesc scuze de ce nu a venit de ce nu a sunat de ce ….multi de ce….dar si mie mi’a ajuns…chiar daca sunt dezamagita suparata …trista ca nu ne putem bucura amandoi de baiat nu stiu parca nu il pot uri…am incercat si sunt in proces de indiferenta cu el…dar parca tot as vrea ca el sa ramana in continuare Tatal copilului meu.Si daca nu o sa fie asa….este clar nu suntem facuti unul pentru altul…mergem mai departe…fiecare avem pe cineva destinat noua acolo…undeva…trebuie doar sa avem incredere…si pe mine tot parintii mei ma ajuta foarte mult. in privinta ca ea ar avea pe altcineva inseamna ca nu te merita…si pe nici fetita careia ia dat viata. e urat si nedrept sa te gandesti numai la tine,.in cazul nostru la ei… si la urma urmei cei care au de suferit cu adevarat sunt copii nostri care nu au nici o vina de pe urma acestor oameni fara suflet ca eu asa ii consider.
Iulian pot sa’ti zic ca si eu sunt aproape in aceeasi situatie ca tine…am si eu un baietel de 5 luni, nascut prematur, si un “tata” care nu ne iubeste…cel putin pe mine zice ca nu mai simte nimic …ne cun de 3 ani si 6 luni…am fost un an impreuna dupa care ne’am despartit ne’am impacat…copilarii….in urma ultimei impacari a rezultat minunea asta mica luca. Pot sa’ti zic ca timp de 7 luni de zile cat am fost insarcinata un telefon nu am primit de la el..nu iti spun ca nu a fost la copil de o luna nu suna nu il intereseaza numai lui sa ii fie bine.in schimb sora lui a fost alaturi de mine si familia lui la fel…are 21 de ani dupa parerea mea foarte imatur pentru varsta lui…eu am 20 dar parca sunt altfel. si sunt foarte mandra ca mi’am asumat responsabilitatea in fata lui dzeu chiar daca nu a fost un copil dorit…acum este viata mea.in schimb la el este un mare impediment chiar daca nu se ocupa de el in nici un fel. fii linistit ca roata se intoarce…mai devreme sau mai tarziu o sa ne gasim pe cineva care sa ne iubeasca si sa ne aprecieze asa cum suntem.cu sau fara copii…..la noi e problema ca asculta mereu de altii si nu de cei care intradevar ii vor binele..atat lui cat si mie si copilului si este foarte incapatinat si orgolios ..ai zis tu ca “femeia din ce se naste asa moare “…nu stiu daca este chiar asa…vezi tu sunt fel de fel de persoane…si uite noi suntem cazuri reale…deci nu toate suntem la fel…si nu toti sunteti la fel…eu am incredere ca o sa ne fie si noua bine la un moment dat. trebuie sa fim optimisti pentru copii nostri sa fim sanatosi ca sa’i putem creste si nu in ultimul rand sa avem incredere in dzeu …stie el ce e de facut:) asa ca …curaj si viata merge inainte.p
iulian, stii cum se spune “nici o fapta buna nu ramane nepedepsita”… tu ai dovedit poate prea multa intelegere pentru ea… ai iertat-o si i-ai dat de mai multe ori sansa de a se reabilita… dar ea nu a facut-o… cand cineva inseala prima oara, poate fi vorba de un accident si de aceea merita a doua sansa… dar daca povestea se repeta, cel mai intelept lucru e sa rupi legaturile cat mai repede cu acea persoana, pentru ca altfel lucrurile se pot complica, cum a fost in cazul vostru aparitia acelui copil… copilul nu are nici o vina si are nevoie de toata afectiunea ta, cu atat mai mult cu cat se pare ca mama sa nu e capabila sa i-o ofere… va trebui sa umpli si acel gol din inima fetitei, lasat de absenta mamei… poate ca acum ea este prea mica si nu-si da seama care e situatia, dar pe masura ce va creste, vei vedea ca orice copil are nevoie si de o mama si de un tata… stiu situatii in care mama vitrega a dovedit mai multa responsabilitate si afectiune decat mama biologica… tot asa cum unii parinti adoptivi se dovedesc mai buni decat cei biologici… pana la urma, glasul sangelui nu e atat de decisiv cum am putea crede.. e mai degraba vorba de caracterul unei persoane, de calitatile ei morale, de bunatatea, blandetea si generozitatea din sufletul ei… calitati pe care fosta ta sotie nu prea pare sa le aiba…
Nu are sens sa-ti pierzi speranta si sa crezi ca toate femeile sunt la fel… pentru ca nu este asa… si vedem asta la tot pasul in jurul nostru… sunt femei la care instinctul matern este foarte puternic, asa cum sunt femei la care acesta este dominat de instincte sexuale si egoism… fosta ta sotie imi pare o persoana extrem de egoista, daca atunci cand a plecat si-a justificat fapta doar prin aceea ca nu mai simte nimic pentru tine…. sunt femei care renunta la o relatie, dar care pentru nimic in lume nu si-ar abandona copilul… tu spui ca e indiferenta fata de copil, ceea ce imi confirma ceea ce spuneam mai sus… se pare ca nu e capabila de sentimente, doar de anumite instincte, pentru ca sentimentele nu dispar peste noapte, e un proces de lunga durata pana reusesti sa uiti pe cineva si cred ca tu simti asta pe pielea ta… insasi faptul ca zici ca acum o urasti e o dovada… iubirea ta s-a preschimbat in ura si abia cand vei reusi sa scapi de aceasta ura poti sa afirmi cu certitudine ca ai uitat-o intr-adevar… ura e un sentiment cumplit care te va distruge in interior, daca nu ai sa incerci sa scapi cat mai repede de ea… incearca sa o inlocuiesti cu altceva, cu dispret si indiferenta… e tot ce merita aceasta fiinta care ti-a intors viata pe dos…
Priveste pozitiv, nu te lasa coplesit de ura, suferinta si indoieli! Ai fi suferit indoit daca si-ar fi luat cu ea si copilul… asa macar a ramas acest sufletel nevinovat care sa-ti mai indulceasca amaraciunea…
In ceea ce o priveste pe ea, va regreta amarnic acesta decizie… daca tipul cu care e acum ar fi fost un om de calitate si daca ar avea o relatie serioasa cu ea, i-ar accepta si copilul… mie imi pare ca ea s-a angajat in ceva ce seamana mai degraba a aventura decat relatie serioasa… si va veni probabil o zi cand se va gandi cu regret la acest copil si la faptul ca l-a abandonat.. si poate va incerca sa intre din nou in viata ta… tu ai deja experienta la capitolul asta… ai iertat-o de mai multe ori, dar se pare ca ea nu a invatat din greseli si a repetat aceleasi lucruri… ce te face sa crezi ca de data asta va fi altfel, ca povestea nu se va repeta?… eu cred ca ai procedat corect cand ai ajuns la concluzia ca cel mai bine e sa o stergi definitiv din viata ta…
Sub nici o forma sa nu-ti pierzi increderea si speranta ca va veni o zi in care te vei simti iubit si fericit! Pentru ca meriti acest lucru! Sunt toate sansele sa-ti refaci viata sentimentala daca nu ai sa taxezi toate femeile in viitor pentru ceea ce ti-a facut una lipsita de caracter… nu toti oamenii sunt la fel, natura umana e mult mai complexa si diversificata, o dovada esti tu in comparatie cu ea… tu ti-ai asumat responsabilitati fata de copil, ai dovedit rabdare si intelegere fata de ea, ai facut tot posibilul pentru a da o sansa relatiei voastre… tot la fel, sunt destul de multe femei care-si cresc singure copilul ramas fara tata… daca generalizam “toti barbatii sunt la fel” sau, cum spui tu, “femeia din ce se naste asa moare”, pierdem esentialul si cadem in eroare… macar din respect pentru mama ta n-ar fi bine sa pui toate femeile in aceeasi categorie… fiecare situatie e unica in felul ei… oamenii sunt foarte diferiti, indiferent de sex…
Nu ramane decat sa incerci sa alegi de acum incolo cu mai multa prudenta decat ai facut-o pana acum… sa alegi cu inima, dar sa asculti si glasul ratiunii… ce-ti spune ratiunea? … incearca mai ales sa vezi frumusetea interioara a unei femei si sa nu te lasi orbit de cea exterioara… vei sti ca ai gasit o astfel de femeie cand ea va fi capabila sa-ti iubeasca fetita la fel de mult ca pe tine… cand va privi copilul tau, ramas fara mama, ca pe un bonus si nu ca pe un handicap, pentru ca – indiferent de situatia in care se naste – un copil este o adevarata binecuvantare…
SINCER E FOARTE ADEVARAT SI FOARTE FOLOSITOR CEEA CE AM CITIT
Ma bucur ca am citit aceste sfaturi. o sa le urmez. va multumesc
ACESTE SFATURI CARE SUNT AFISATE PE PAGINA, VA SUNT FOARTE UTILE, EU NU AM STIUT DE ELE ,DAR VREAU SA VA CONFIRM CA SUNT ADEVARATE,AM TRECUT PRIN ELE, SI MAI EXACT CE SCRIE AM FACUT ,VA PUP SI AVETI GRIJA DE VOI ..
AM STAT CU O FATA 7 ANI,A INCERCAT SA MA INSELE DE 2 ORI AM IERTATO,DAR RELATIA NOASTRA NU MAI IERA CA LA INCEPUT,NU MAI AVEAM INCREDERE IN EA,GREU MI-AM RECASTIGAT INCREDEREA ,IN TIMP A VENIT SI UN COPIL PE LUME .ACUM COPILUL ARE 1AN SI 6 LUNI IAR MAMA LA ACEST COPIL, ACUM 2 LUNI A PLECAT DE ACASA .IN ULTIMUL TIMP NU NE MAI INTELEGEAM DELOC NE CERTAM APROAPE IN FIECARE ZI ,A PLECAT CU MOTIVUL CA NU MAI SIMTE NIMIC PENTRU MINE SI K NU MA MAI MA IUBESTE,AM INCERCAT SA MA INPAC CU EA ,MA DUCEAM LA EA LA MUNCA APROAPE ZI DE ZI ,IAR EA IMI ZICEA SAI LAS UN TIMP CA VREA SA STEA SINGURA ,EU NU AM FOST DE ACORD CU ACEST TIMP,AM LASATO CA PE EA SI AM URMARITO ,CAND TERMINA MUNCA O ASTEPTA UN INDIVID CU MASINA IN FATA UNDE LUCRA ,INTRO ZI MAM DUS DIN NOU LA EA LA MUNCA SI IAM ZIS CA AM URMARITO SI CA AM VAZUTO CU UN BARBAT,A SPUS CA ESTE DOAR UN PRIETEN ,CE SA VA MAI SPUN POVESTEA ESTE LUNGA ,EA A RAMAS CU EL ,CAND A PLECAT DE LA MINE SA DUS DIRECT LA EL MA MINTIT PANA IN ZIUA DE PASTI ,ATUNCI EA MIA ZIS CA ACEL BARBAT ESTE CU EA ,IN PREZENT DE COPIL NICI MACAR NU O INTERESEAZA EU AM SUFERIT VREO 2 LUNI ,AM VRUT CHIAR SA MA OMOR ,ACUM SUNT BINE IMI CRESC FETITA ,MA AJUTA PARINTI MEI ,AM DAT FOC LA POZE AM STERS POZELE DE PE FACEBOOK ,HI5 IAM ARUNCAT HAINELE ,IAM STERS NR DE TEL ,MIAM SCHIMBAT NR DE TEL NU O CAUT SI NICI NU VREAU SO MAI VAD VREO DATA O URASC PENTRU TOT CE MIA FACUT ,FEMEIA DIN CE SE NASTE ASA MOARE ……….
buna fetelor!acum am intrat sa citesc si eu aceste sfaturi!sunt foarte practice si cu ganduri bune,dar atat de dureros este inceputul uitarii!!!noi ne-am despartit acum 2 sapt si inca locuim imp.el are pe altcineva!vineri voi pleca de la el,dar sufar enorm,ca un sarpe sufar!l-am iubit pe omoul asta mai mult ca viata mea!!nu m-a interesat de nimeni decat de el,l-am divinizat,iar el numai si-a batut joc de mine!!!sper ca timpul v-a sterge totul si il voi uita!!dar acum sufar enorm.am inima franta,bucati facuta,numai si-a batut joc de mine,umulinte si inselari multe!sper sa il pot uita.va pup fetelor si nu doresc nmanui sa treaca prin asa ceva.cu mult drag mony.
nimic nu e greu daca ai vointa si iti doresti cu adevarat sa uiti pe cineva…si eu am suferit din dragoste,asta pana cand mi-am dat seama cat de mult valorez…dar,din pacate,multi ne uitam “valoarea” si ne lasam calcati in picioare…
si ce faci cand prima zi se intampla iar si iar si iar
(
Sunt sfaturi bune,dar ce sa fac si cum sa-l uit daca noi muncim impreuna?Ne vedem o zi da o zi nu,si mi-e foarte greu.
imi este atat de greu acum
(
aproape tot ce s-a spus in acest articol mi s-a potrivit foarte bine pentru ca in mare aceste lucruri am simtit ca trebuie sa le fac ca sa uit iar acum mi s-au confirmat , in viata inveti din tot si cred ca cel mai mult din esecuri pt ca atunci iti pui insistent intrebarea ” cum de s-a intamplat” si esti foarte preocupat sa intelegi raspunsul ca sa poti evita sa mai treci prin ceva asemanator , e super articolul
da asai aveti dreptate sunt bune sfaturile acestea sunt de folos in viata
Pingback: joc divin | zing.ro
cred ca aceste sfaturi sunt foarte folositoare…
adevarat!!
este foarte adevarat