Poezii de dragoste din literatura universala
Charles Baudelaire – De profundis clamavi
Îţi cer acuma mila ta, tu, singura-mi iubire,
Din hăurile-n care greu inima mea geme.
E-o lume plumburie şi fără strălucire
În care noaptea-i plină de spaime şi blesteme;
Un soare fără vlagă pe cer stă şase luni
Iar şase luni e noapte din zare pînă-n zare.
E mai pustiu aicea ca-n ţările polare:
Nici vietăţi, nici ape, nici crînguri, nici păşuni!
O groază mai adîncă nu poate fi în viaţă
Decît cruzimea rece a soarelui de gheaţă
Şi bezna asta care-i cu Haosul la fel;
Rîvnesc la soarta celor mai josnice-animale
Ce pot să se scufunde în somnul lor tembel,
Aşa de-nceată-i vremea pe nesfîrşita-i cale!
(trad. Al.Philippide)
Poezii de dragoste din literatura universala
Daca, atunci cand postati un comentariu, apare mesajul de eroare: "Could not read CAPTCH token file", intorceti-va cu sageata inapoi, salvati comentariul, dati un refresh la pagina si incercati din nou.